Costumul popular autentic din Sălaj, de pe Valea Barcăului, este promovat în marile capitale europene. Şi asta graţie globetrotterului Mirel Magop, care a ajuns zile trecute în capitala Spaniei, la Consulatul României la Madrid.
Mirel Magop, devenit celebru pentru că a refăcut drumul lui Badea Cârţan la Roma, promovează în lume portul popular autentic din Sălaj. La începutul lunii aprilie 2015, acesta a început o lungă călătorie, tocmai din Sălaj, de la Muzeul “Ligiei Bodea” – din localaitatea Iaz, îmbrăcat într-un costum popular autentic pe care-l va promova în întreaga lume în drumul său lung cu destinaţia Capul Horn – America de Sud. În călătoria sa spre Capul Horn, la începutul săptămânii trecute Magop, zis Badea Cârţan, a vizitat, în portul specific sălăjean, Consulatul României la Madrid. “Cu această ocazie am mai adăugat o ștampilă pe caietul meu, plus câteva încurajări din partea doamnei vice-consul Alexandra Mihai, care, fie vorba între noi, e o doamnă simpatică cu, și fără, pălăria lui Badea Cârţan”, a spus globetrotterul.
Referitor la voaiajul început în urmă cu aproximativ cinci luni de pe meleaguri sălăjene, Magop a declarat că îşi continuă călătoria de acum patru ani. “Vreau să ajung în cel mai sudic punct Cap Horn, în America de Sud, apoi America Centrală. În călătoria mea voi purta un costum din zona Sălajului, autentic, pe care l-am primit de la Ligia Bodea. Şi în deplasarea mea la Roma, din anul 2013, care a durat 116 zile, aşa am pornit, îmbrăcat în costum popular, promovând portul românilor”.
Magop, celebru pentru că a refăcut traseul lui Badea Cârţan
Originar din judeţul Botoşani, din Dorohoi, în vârstă de 46 de ani, Magop a devenit cunoscut după ce în urmă cu aproximativ doi ani, la finalul lui 2013, a refăcut traseul lui Badea Cârţan la Roma. Acesta a pornit pe jos spre capitala Italiei şi a ajuns la destinaţie chiar în 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României. De atunci, “călătorul” a fost mediatizat în permanenţă atât în presa românească cât şi în cea străină, graţie călătoriilor sale realizate pe jos. Cu desagii în spate a străbătut toată România şi până în prezent a vizitat 45 de capitale. “Cel mai mult merg pe jos şi ocazional cu autostopul. În călătoria mea, pe care am început-o acum patru ani şi care desigur continuă, am dormit peste 1.000 de nopţi în cort. (…). M-am gândit ca după hoinareală asta prin Europa, făcută după gustul şi plăcerea mea, să dau un scop mai general călătoriilor mele viitoare. Tricolorul purtat pe rucsac nu mi se mai pare destul pentru promovarea imaginii României , după puterile mele. Aşa că m-am gândit, ca în paralel, să promovez şi costumul popular românesc, de pe Valea Barcăului, de care m-am ataşat ca Badea Cârţan. În plus, o să realizez un album cu oameni în costume populare de prin locurile pe unde o să trec”, a adăugat acesta.
Visul lui Magop, pe jos prin toată lumea
Referitor la pasiunea sa, “mersul pe jos prin lume”, Magop a spus că la început a vizitat toate oraşele din România pe jos – 320, realizând peste 11.000 de kilometri. “După ce am terminat, mi-a părut rău că am terminat, aşa că m-am gândit la alt proiect – Turul lumii! Dar nici ăsta, parcă după denumire doar, bănuiam că nu mă va mulţumi. Şi mi-am spus că, aşa cum prin România am creat o pânză de paianjen prin urma paşilor mei, călătorind pe jos prin toate oraşele, aşa voi face şi cu lumea toată, trecând prin toate ţările. Nici asta nu a fost de ajuns şi am decis, nu stiu când, să trec prin toate capitalele lumii. Am plecat în 11 aprilie 2011 din Paris. Până să ajung în România am făcut 21.000 de kilometri. Aici am pregătit reeditarea călătoriei lui Badea Cârţan la Roma. În 7 august 2013 am plecat la Roma. Am ajuns în 1 Decembrie, după un traseu de 3.015 de kilometri. În costum popular, în opinci, fără cort, fără sac de dormit. După Roma am revenit în România, de unde am plecat să vizitez sudul Europei. Astăzi pot spune că am vizitat toată Europa continentală, fără ţările unde am nevoie de viză, Rusia şi Belarus. 40 de ţări. Nu am socotit încă câţi kilometri s-au făcut”.
Badea Cârţan spune că nu ştie de unde are rezistenţa care îl determină să meargă în continuare. “Probabil pentru că în tinereţe am făcut lupte greco-romane… probabil pentru că dorm în cort şi astfel mă încarc direct de la pământ cu energia de care am nevoie. Nu am fost niciodată răcit în cei 7 ani de când călătoresc. Nevoia de a cunoaşte alte locuri, alţi oameni mă împinge mai departe. Am fost de multe ori în situaţii limită. Am aflat astfel cum corpul omenesc dispune de resurse inexplicabile, care puse în situaţia să acţioneze, să se elibereze… te ajută să-ţi depăseşti limitele pe care tu le credeai până în acel moment bătute-n cuie undeva prin muşchii tăi. (…). Acum, deşi îmbătrânesc, merg mai mult, mai corect şi îmi dozez efortul mai conştiincios, deşi trebuie să duc mai mereu în spate 30-35 de kilograme – casa mea”, a povestit promotorul portului popular românesc în lume.
