Iubitorii jazz-ului au avut parte de o seară de excepţie, graţie evenimentului organizat şi găzduit luni, 26 iunie, de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj.
Muzicienii Alex Harding şi Lucian Ban au încântat publicul zălăuan cu acordurile saxofon şi pian, în cadrul concertului „Somethin` Holy” din seria „Jazz la Centru!”.
Originar din Detroit, Alex Harding este considerat unul dintre cei mai importanți și distinctivi saxofoniști baritoni în jazz-ul contemporan. Cu un sound extrem de personal ancorat în blues și în jazz-ul free de avangardă, artistul colaborează cu o serie de muzicieni și grupuri de prim rang în jazz precum: Sun Ra Arkestra, Julius Hemphill, Abdullah Ibrahim, Lester Bowie, David Murray, Defunkt, Clark Terry. În același timp, el apare pe înregistrări și concerte cu legende precum Aretha Franklin, Bjork, David Lee Roth sau musicalul „Fela” pe Broadway.
Colaborarea cu pianistul de origine română Lucian Ban datează de aproape două decenii, odată cu mutarea acestuia la New York la sfârșitul anilor 90’. Împreună au realizat multe proiecte, editând o serie de albume sub nume propriu și susținând sute de concerte de ambele părți ale Atlanticului. Grupuri precum Lumination Ensemble, Lucian Ban&Alex Harding Quintet, Tuba Project sau duetul Somethin’ Holy s-au bucurat de elogiile presei de specialitate și ale publicului. În 2003, Quintetul lor cu invitat special legendarul baterist Barry Altschul câștiga premiul „Best Show of The Year” din partea ziarului All About Jazz NYC, alături de concerte cu Joe Lovano și Cecil Taylor.
În 2006, Alex Harding și Lucian Ban au fondat Tuba Project, un grup construit în jurul marelui tubist de jazz Bob Stewart, iar în 2009 Alex Harding este prezent pe albumul „The Romanian-American Jazz Suite” condus de Sam Newsome și Lucian Ban. Albumul „Somethin’ Holy” apărut în 2001 la CIMP Records primeşte trei stele în ALL Music Guide. Potrivit criticului Jeff Stockton, cei doi muzicieni „au dezvoltat un parteneriat muzical extrem de fructos, cu sunetul bluesy al lui Harding, ancorat în biserica penticostală, un adevărat urmaș al unui Hamiett Bluiett, și pianul reflexiv al lui Ban ce combină eleganța tradiției clasice europene cu pasiunea pentru improvizație”.
