Încercările organizatorilor de a readuce în prim-plan vechiul obicei al măsurişului au fost sortite eşecului. Aşa se face că şi în acest an, “Măsurişul de la Pria” a însemnat doar petrecere, dansuri şi muzică populară.
Cu câteva zile înaintea evenimentului de la Pria, primarul comunei Cizer, Liviu-Nicolae Fărcaş, anunţa că sub poalele Măgurii Priei, în locul numit “Purcăreaţă”, vor fi aduse şi două turme de oi şi că se va realiza măsurarea laptelui, exact aşa cum se întâmpla odinioară: “Vrem să aducem stânele, pentru a ne reaminti de ceea ce era cândva o practică extrem de importantă pe meleagurile noastre. Vor fi două turme, fiecare cu aproximativ 500 de oi”.
Planurile au fost date peste cap după ce crescătorii de oi nu au reuşit să vândă mieii, ne-a declarat edilul de Cizer. Astfel, şi ediţia jubiliară a serbării câmpeneşti, desfăşurată duminică, 8 mai, a fost privată de componenta pastorală.
Pe scenă au urcat Văru Săndel, Suzana și Felicia Nicola, Lele Crăciunescu, Angela Rusu, Marius Ciprian Pop, Ansamblul “Stelele Bihorului”, Ansamblul artistic profesionist „Porolissum”, Ioan Dordoi, Felix Gălan, Ileana Domuța Mastan, Aurora Moga Popovici, Aurel Țurcaș Vlaicu și Vasile Coca.
Kitsch versus tradiţional
Tot duminică a fost lansat şi volumul “Jubileu la Măgura Priei. Măsuriş – 50”, scris de Petru Galiş şi apărut la Editura Caiete Silvane, cu sprijinul CCAJ Sălaj. Despre tradiţionala manifestare de la Pria, prof. Dr. Florin Ioan Chiş punctează în prefaţa cărţii, : “Moment al timpului economic anual, măsurişul oilor a căpătat treptat atribute festive. Dacă iniţial obiceiul în sine, precum şi festivismul de după, aparţinea în principal familiilor care posedau oi, începând cu 1967 el constituie pretextul unei adevărate serbări populare. „Măsurişul oilor” de la Pria a devenit o constantă şi un reper cronologic al vieţii locuitorilor din aceste locuri. „Măsurişul” a devenit, precum Paştile şi Crăciunul, prilej de reîntregire a familiilor, de aprofundare a relaţiilor existente sau de înfiripare a altora noi”.
Profesorul semnalează faptul că “serbarea etalează o contradicţie în sine, este una ce ţine de obiceiurile şi tradiţiile populare, dar în acelaşi timp are şi un aer de bâlci şi de kitsch”.
Măsuratul dicta repartizare corectă a laptelui
Despre obiceiul pastoral de la Pria, etnologul Camelia Burghele, de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, spune că “era momentul când se reuneau în turmă oile fără miei, pentru păşunat, se măsura laptele oilor, pentru o corectă repartizare în cursul anului a cantităţii de lapte ce revenea fiecărui proprietar de oi”, susţine etnologul sălăjean Camelia Burghele. Potrivit spuselor sale, “în Sălaj funcţionau două sisteme tradiţionale de măsurare şi distribuire a laptelui, ambele având la bază cantitatea de lapte obţinută prin mulgerea oilor la măsuriş. Datorită acestei importanţe economice mari a momentului împreunatului oilor şi al măsurării laptelui, măsurişul reprezenta un prilej obligatoriu pentru performarea unor practici magice care aveau rolul de a proteja turmele de boli şi de a spori laptele oilor. Scenariul se repeta de la un an la altul: oile se separau de miei şi se mulgeau complet, după care erau scoase la păscut, toate în aceleaşi condiţii, pentru ca şansele să fie egale pentru fiecare proprietar. După un timp stabilit, turma era adusă la locul măsurişului şi fiecare proprietar îşi mulgea oile, după care laptele muls era măsurat şi în funcţie de acest lucru se stabilea modalitatea de distribuire a laptelui, ordinea în care proprietarii pot veni după lapte şi, mai ales, cantitatea care i se cuvine fiecăruia. După toate aceste operaţiuni, turma mergea spre imaş, la locul stabilit pentru păşunarea pânâ la căderea iernii. Măsurişul se finaliza printr-o mare sărbătoare, la care participa întreaga comunitate”.
Serbarea “Măsurişul Oilor” a debutat în 1967, fiind marcată cu regularitate în fiecare din cei 50 de ani scurşi de atunci. Ediţia 2016 a fost organizată de către Primăria şi Consiliul Local Cizer, Consiliul Judeţean Sălaj, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj şi Hora TV.
