Cafeneaua amintirilor și căutările eului: o călătorie în „Arizona de Cluj” a lui Cristian Contraș

„Arizona de Cluj, Arizona cafine” de Cristian Contraș este o carte care iese din tiparele tradiționale ale literaturii române contemporane prin stilul său amuzant și plin de observații critice asupra societății și realităților de zi cu zi. Cartea este un exemplu de satiră socială, dar și de explorare a psihologiei umane, prin intermediul unor personaje bine conturate și al unor situații aparent banale sau amuzante, dar care dezvăluie aspect profunde ale existenței. Personajul principal din carte se numește, de fapt, Cristi Contraș. La începutul cărții aflăm, după cum declară autorul, că toate scenele sunt reale, precum și personajele așa că, personajul principal reprezintă imaginea autorului și chiar pe el însuși. Povestea este narată la persoana întâi, ceea ce sugerează o puternică legătură autobiografică între autor și protagonist. Această tehnică narativă îi permite cititorului să pătrudă cu acuratețe direct în gândurile și trăirile personajului, oferind o perspectivă intimă și autentică asupra vieții sale și mai ales asupra experienței unor ani studențești care au rămas întipăriți în memoria autorului. Prin ochii personajului, cititorul este invitat să exploreze nu doar orașul Cluj-Napoca, ci și o „Arizona” personală, o zonă a minții unde fanteziile și realitatea se împletesc într-un mod bizar și fascinant. Cristian Contraș creeaza în jurul protagonistului o galerie sau serie de personaje secundare, fiecare având propriile sale caracteristici unice și contribuind la dinamica poveștii. Aceste personaje sunt mai mult decât simple figure de decor, ele sunt simboluri ale diverselor tipuri umane pe care le întâlnim în viața de zi cu zi, fiecare reprezentând o fațetă a soecietății moderne: colegi invidioși, profesori aspri, prieteni falși, prieteni buni și așa mai departe. Acțiunea cărții este relativ liniară, dar presărată cu momente de introspecție și reflecții care îi conferă o adâncime aparte. Deși cartea nu urmează un fir narativ convențional, fiecare capitol contribuie la construirea unei imagini de ansamblu a vieții lui Cristi. Capitolele, în principiu, conturează, sau mai bine spus aduce în prim-plan câte-un nou personaj precum „Călin Nemeș”, „Horică Muntenuș”, „Adi Chircă” „Ioan Ștefan”, dar și locuri care au avut un impact serios în anii studențești ai scriitorului: „De la Conti, peste drum, Arizona scoate fum!…”, „Casa Universitarilo”, „București, București, fratele meu ești”. Un lucru limpede și ușor de sesizat este faptul că, această cafenea, pe nume „Arizona” joacă un rol esențail. Cafeneaua nu este doar un simplu loc de întâlnire pentru personaje, ci devine un simbol al unei anumite perioade și al unei subculturi din Cluj-Napoca. Cafeneaua era cunoscută în acea vreme drept un spațiu boem, un loc unde se adunau artiști, studenți, intelectuali și alte figure ale vieții culturale și sociale clujene. Atmosfera era una aparte, un amestec de nonconformism și creativitate, care atrăgea o clientele diversă, dar cu o afinitate comună pentru dezbateri filozofice, muzică bună și un spirit de libertate care era rar întâlnit în alte locuri. Precum descoperim și în carte, personajele se întâlnesc la cafeneaua Arizona nu neapărat pentru a savura o cafea, ci mai de grabă pentru a citit poezii, cărți, pentru a discuta diferite subiecte care mai de care mai interesante și filozofice. Popularitatea cafenelei în acea perioadă se datora mai multor factori. În primul rând, cafeneaua reprezenta un loc unde ideile și opiniile curajoase găseaun un teren fertile. Departe de a fi doar o simplă cafenea, Arizona era un loc de efervescență intelectuală și socială, unde oamenii se întâlneau pentru a discuta despre orice. În carte, cafeneaua nu este doar un fundal oarecare, un loc, un spațiu, ci mai de grabă un personaj în sine, cu o personalitate distinctă care infleunțează destinele celor care îi trec pragul. Aici, în acest spațiu care amestecă trecutul și prezentul, fantezia și realitatea, se schimbă destine și se împletesc prietenii. Stilul autorului este direct, fără menajamente, iar limbajul folosit este unul colocvial, bogat în regionalisme și expresii autentice care dau culoare textului. Contraș folosește ironia ca instrument principal pentru a demonta iluziile personajelor și, implicit, ale cititorilor. Descoperim numeroase momente de amuzament în carte deoarece predomină dialogul. Personajele sunt simple și simpatice. Este viața studentului din Cluj-Napoca care se bucură de niște ani de neuitat, plini de lectură, cafea și discuții intelectuale cu prietenii săi. Autorul își povestește viața, anii studenției și episoadele care l-au marcat de-a lungul anilor. „Arizona de Cluj, Arizona cafine” este o carte care provoacă și distrează în egală măsură. Cristian Contraș reușește să creeze de fapt un fel de jurnal amuzant al anilor studențești, o lectură plăcută și simpatică. Pentru cititorii care apreciază o scriere plină de sarcasm, autoironie și observații fine asupra naturii umane, „Arizona de Cluj, Arizona cafine” este o lectură indispensabilă, care va rămâne cu tine prin simplitatea și amuzamentul pe care le aduce până la ultima pagină.