Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă (MJIA) Zalău participă la expoziția-eveniment „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” care se va deschide la data de 1 octombrie, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, Regatul Spaniei.
Coordonată de către Muzeul Național de Istorie a României, expoziției i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi al Preşedintelui României – Klaus Iohannis. Evenimentul cultural este organizat sub egida Ministerului Culturii și Ministerului Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale. MJIA Zalău participă în expoziția de la Madrid cu două artefacte valoroase din punct de vedere istoric și artistic – o sabie scurtă de bronz cu teacă, descoperite la Firminiș, comuna Mirșid. „Cele două piese aflate în colecția MJIA Zalău sunt deja o prezență constantă în expozițiile din străinătate organizate în ultimele două decenii la care și muzeul nostru a fost partener (Germania, China, Belgia). Nu puteau lipsi nici din expoziția <<Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane>>, găzduită de Muzeul Național de Arheologie din Madrid începând cu 1 octombrie a acestui an. Există o interesantă poveste a celor două piese descoperite întâmplător în perioada interbelică și ajunse abia în 1976 în colecția muzeul nostru. Cu foarte mare probabilitate cele două piese provin dintr-un mormânt, însă ceea ce surprinde în mod plăcut ochiul privitorului este măiestria realizării prin turnare a spadei și tecii de bronz. Este greu de spus dacă cele două artefacte sunt produse locale, transilvănene, realizate cândva la cumpăna dintre secolele VII – VI î. Chr. sau reprezintă mărturii ale contactelor cu zonele nord-pontice, cu lumea scitică, unde astfel de piese, în egală măsură arme, dar și însemne ale puterii, sunt foarte frecvente, mai ales în kurganele din zona de stepă. Dacă spada este o realizare de foarte bună calitate, bine proporționată și echilibrată, cu garda în formă de fluture, în schimb teaca este o dovadă de măiestrie a meșterului care a realizat-o. Teaca are la partea superioară o placă de fixare pe centură cu un orificiu și un ornament ajurat constând din triunghiuri dispuse alternativ, ceea ce creează impresia unui motiv în <<zig-zag>>. La partea superioară a tecii propriu-zise apare un ornament constând din două <<cruci gammate / zvastică>>, iar pe partea opusă apare un ornament ajurat asemănător celui de pe placa de fixare pe centură. Pe partea dorsală a tecii apare un alt ornament ajurat, dispus pe toată lungimea ei, în forma unui <<schelet de pește>>. Buterola tecii este modelată foarte artistic în forma unui cap de pasăre răpitoare. Iată de ce valoarea istorică a pieselor este dublată de o mare reprezentativitate artistică pentru ceea ce arheologii și istoricii de artă numesc <<stilul animalier>> al artei stepelor din epoca fierului’’, a precizat dr. Ioan Bejinariu – arheolog MJIA Zalău.
„Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” – reuneşte peste 830 de artefacte
Expoziția-eveniment „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” reunește 835 de artefacte excepționale din colecțiile a 39 de muzee din România și își propune să ofere vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spațiu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene. Dintre piesele de valoare excepțională ce vor fi expuse în cadrul expoziției, un loc important îl ocupă descoperirile getice timpurii și din perioada clasică a civilizației dacice, începând cu coiful de aur de la Coțofenești, căruia i se vor adăuga tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, Bunești, tezaurele dacice de brățări de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncrăieni, București-Herăstrău, Coada Malului, Lupu, dar și unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani. Piesele prezentate în această expoziție provin atât din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, cât și din cele ale următoarelor muzee din țară: Complexul Muzeal Național Neamț – Piatra Neamț, Complexul Muzeal Național Moldova – Iași, Muzeul Național al Bucovinei – Suceava, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj Napoca, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Complexul Muzeal Iulian Antonescu – Bacău, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud – Bistrița, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan – București, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Simion Gavrilă – Tulcea, Muzeul Brăilei Regele Carol I – Brăila, Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Teodor Cincu – Tecuci, Muzeul Județean Argeș – Pitești, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu – Târgu Jiu, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Județean Ialomița – Slobozia, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești, Muzeul Județean de Istorie Paul Păltănea – Galați, Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Ștefan cel Mare – Vaslui, Muzeul Județean Vâlcea Aurelian Sacerdoțeanu – Râmnicu Vâlcea, Muzeul Municipiului București, Muzeul Municipal Carei, Muzeul Olteniei – Craiova, Muzeul Romanațiului – Caracal, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Țării Crișurilor – Oradea, Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat – Făgăraș, Muzeul Vasile Pârvan – Bârlad.
