Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Sălaj a găzduit miercuri, 16 aprilie, începând cu ora 11, lansarea cărţii „100 de biserici de lemn restaurate.1972-2012”, semnată Niels Auner. Apărută cu sprijinul financiar al Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj şi Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, la editurile „Caiete Silvane” (Zalău) şi „Ethnologica” (Baia Mare), cartea conţine “povestea” ilustrată color a restaurării a 100 de biserici de lemn din România în perioada menţionată. Cele mai multe dintre aceste lăcaşuri de cult se află în judeţele Maramureş, 49, şi Sălaj, 28, urmate de cele din Bihor, zece, câte patru în Satu Mare, Vrancea şi Hunedoara, câte trei în Cluj şi Dâmboviţa.
„Recuperarea acestor lăcaşuri de cult este o problemă şi cred că cei care şi-au dedicat activitatea şi au pus pasiune în restaurarea bisericilor de lemn fac un gest care este dincolo de profesia în sine a unui arhitect sau a unui restaurator. Este, în primul rând, pasiune şi mult suflet într-un asemenea demers. Odată cu noile construcţii de zid care au început după ’90, o parte din bisericile din lemn şi-au mai pierdut din importanţa locală, cu toate că sunt comunităţi care ţin foarte mult la aceste valori. De asemenea, sunt însă şi comunităţi mai mici care nu mai au capacitatea să le administreze, să le gestioneze, să le păstreze. Dincolo de funcţia lor socială şi de importanţa lor arhitecturală am încercat să le dăm şi o funcţie economică. Avem un proiect care este în implementare – Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord, o parte derulându-se în Maramureş. Încercăm şi sper să şi reuşim să le facem mai cunoscute, adică să facilităm accesul şi informarea, astfel încât cei care doresc să le vadă, să le aprecieze valoarea atât cea arthitectonică, cât şi cea simbolică, să poată să o facă mai uşor. Sigur, nu toate bisericile au fost restaurate în acest circuit, dar bună parte dintre ele da şi sper ca nu doar cei din zona ortodoxă să fie interesaţi de aceste biserici, ci şi alţi turişti care sunt atraşi în principal de arhitectură şi de specificul acestor tipuri de construcţii. Sper să existe şi în viitor interes şi mai ales finanţare pentru a păstra aceste valori şi a le recupera pe cele care sunt în pericol”, a declarat Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, prezent la eveniment.
„Sunt deosebit de emoţionat la acest moment de bilanţ, care mă apasă şi totodată mă şi eliberează. Mă apasă pentru că sunt în urmă circa 150 de şantiere pe care le-am gospodărit cu o parte din cei prezenţi. Am avut noroc, căci nu am lucrat singur, singur nu aş fi putut să fac nimic din ceea este în această carte. Unii dintre cei alături de care am muncit au învăţat din zbor, alţii m-au învăţat şi pe mine, în orice caz, noi împreună am mers mai departe. Am avut şi eşecuri, nu pot să neg, motivul pentru care o parte din lăcaşurile restaurate nu sunt trecute în carte. Nu le-am considerat suficient de bune pentru a fi transmise mai departe. Dar majoritatea locurilor unde am lucrat, unde am putut remedia, din mers, greşelile pe care le-am făcut, cred că se pot constitui în repere pentru viitor”, a ţinut să menţioneze autorul cărţii, Niels Auner.
Arhitectul Niels Auner este membru în comitetul executiv al Uniunii Naţionale a restauratorilor de monumente istorice şi al Asociaţiei Europene a antreprizelor de restaurare a monumentelor istorice. Printre lucările sale se numără: cele de sistematizare urbană şi rurală, de locuinţe şi social culturale în ţară, şcoli, centre comerciale în străinătate (Libia), precum şi lucrări pentru lăcaşe de cult, peste 20 de biserici noi din lemn în diverse zone ale ţării şi lucrări de restaurare la monumente istorice, clădiri de zid – ansamblul Mănăstirii Văcăreşti- Bucureşti, biserica palatului Mogoşoaia, biserica Mănăstirii Snagov, sau Biserica Doamnei din Bucureşti. De asemenea, Niels Auner a realizat şi lucrări de sinteză în domeniul restaurării monumentelor: “Manual privind tehnologia restaurării monumentelor de lemn”, “Ghid privind costurile şi consumurile de resurse în activitatea de restaurare a monumentelor de lemn”.
De asemenea, tot miercuri, volumul a fost lansat şi la Baia Mare, evenimentul fiind găzduit de Salonul Artelor de la Biblioteca „Petre Dulfu”, începând cu ora 15.
