Sala „Porolissum” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj va găzdui vineri, 25 martie, în cadrul celei de a XIV-a ediţii a Zilelor Revistei “Caiete Silvane”, între orele 16-18, prezentarea cărții semnată de Adrian Alui Gheorghe – “Prăvălia cu poezie”, volum apărut la Editura “Școala Ardeleană”.
“Poet cu vocație, dedat și lăudabilei inițiative particulare de a face cunoscute cititorilor aparițiile editoriale recente ale confraților, Adrian Alui Gheorghe știe ce trebuie să achiziționeze pentru cele șase rafturi pe care le-a amenajat în prăvălia sa. Aici se poate găsi marfă proaspătă de toată mâna și pentru toate gusturile, iar proprietarul nu-și face prăvălie cu scară. Ceea ce înseamnă că el nu se gândește neapărat la o scară valorică și că nu ține cont de învățătura proverbului „Cui îi dai pe datorie nu-l mai vezi să vie”. Și aceasta deoarece, desfăcând și prezentând cele primite, prăvălierul nu face rabat unora dintre producători, cu speranța ca următoarea producție să le fie mai bună. Nefiind adeptul achiziționărilor angro, Adrian Alui Gheorghe evită neajunsurile surprinse în zicala „Prăvălie cu chirie și marfă în datorie”. O carte de citit atât pentru numele celor aflați la ofertă, dar, mai ales, pentru calitatea prezentării din partea autorului, care nu e numai scriitor, e și cititor de vocație”, a precizat Vasile Spiridon.
“Se mai vinde poezie? Se mai cumpără? Marfă e, slavă Domnului! Şi de‑a‑ntâia şi de‑a doua, poezie cu vanilie, cu scorţişoară, cu rahat. Poezie cu mărar, cu leuştean, cu nucă. Poezie de post, fără nimic înăuntru, precum gogoaşele înfuriate pe toată lumea numai pe ele însele nu. Poezie cu dulceaţă de trandafiri, interzisă diabeticilor. Poezie cu rom, trasă în ciocolată amară. Poezie‑jeleu pudrată cu praf de scărpinat pe dinăuntru. Poezie abţibild, bună de pus la rever pentru o seară. Poezie cu fistic, cu merişor însiropat, cu lămâie stoarsă. Poezie agăţătoare care iese prin fereastră şi numai ce o vezi prinsă în jurul lunii. Poezie plictisită de ea însăşi ca o amantă bătrână. (Că <<la limita tăcerii cuvântul devine conştient de menirea sa de a fi logos, dar şi de insuficienţa sa>> zice Hugo Friedrich). Poezie‑ţeapă pentru naivi. Poezie care îţi ia durerea de suflet ca pe nimic. Poezia salată de muzică. Poezia floare de asfalt. Poezie pentru nevrotici. Poezie pentru astmatici, cardiaci, abulici. Versuri şchioape pentru alergătorii fără ţintă. Poezie sandwich. Avem marfă! Artă? Artă pentru orbi, pentru muţi, artă pentru bolnavii mentali. Poezie? Viaţă de hârtie. Teatru? Trucuri cu grimase, cu măşti, cu pălării de paie pentru decapitaţi. Tablouri? Daţi‑le pe apă…! Uite, avem aici și poezie cu înlocuitori, cu soia, cu năut, cu şofran. Poezie bici. Poezie plici. Ţinem poezie cu argint viu, poezie cu sclipici…! Avem poezie pentru mirese fugite de acasă, avem cântece triste pentru oameni veseli. Poftiţi la prăvălie! Avem poezie, poezie, poezie…! Marfă!”, a spus Adrian Alui Gheorghe.
Din activitatea scriitorului
Adrian Alui Gheorhe s-a născut la 6 iulie 1958, în Grumăzești, Neamț; absolvent al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, specializarea Română – Limba latină; doctor în Filologie din anul 2004 cu teza Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași); membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990 şi membru în Consiliul de Conducere al USR în perioada 1996-2010; membru al PEN Clubului Român din anul 1990 şi vicepreşedinte al PEN Clubului Român în perioada 2014-2016. A publicat poezie: Ceremonii insidioase (Junimea, 1985), Poeme în alb-negru (Junimea, 1987), Intimitatea absenţei (Junimea, 1992), Cântece de îngropat pe cei vii (Panteon, 1993), Fratele meu, străinul (Timpul, 1995), Supravieţuitorul şi alte poeme (Axa, 1997), Complicitate (Libra, 1998), Îngerul căzut (Timpul, 2001), Gloria milei (Cartea Românească, 2003), Paznicul ploii (Limes, 2010), Opera poetică (Cartea Românească, 2016); proză: Goliath (proză scurtă, Libra, 1999), Bătrânul şi Marta (un romanţ şi câteva povestiri, Cronica, 2002), Urma, roman, (Cartea Românească, 2013), Laika, roman (Cartea Românească, 2014), Luna Zadar, roman (Cartea Românească, 2016), Zugzwang sau strada cu o singură ieșire (proză scurtă, Polirom, 2018); eseu și publicistică: România pe înţelesul tuturor (Conta, 2003), Ce rost are să trăieşti în România tranziţiei? (Compania, 2004), Tinereţe fără bătrîneţe şi sentimentul tragic al timpului (Tipo Moldova, 2004), Iadul etic, iadul estetic (Timpul, 2008), Contribuţii la estetica umbrei (Tracus Arte, 2012), Câtă viaţă, atâta literatură (Junimea, 2016). Îngrijitor al operei postume a scriitorului Aurel Dumitrașcu (poezie, jurnal, corespondență); romanul epistolar Frig (2014), care cuprinde corespondența Aurel Dumitrașcu-Adrian Alui Gheorghe din perioada 1978-1990, este o raritate în peisajul editorial actual. Opera sa, poezie şi proză, a fost tradusă în volume și antologii în limbile germană, franceză, rusă, engleză, macedoneană, sârbă, slovacă, cehă, spaniolă, arabă, suedeză ș.a. Premii și distincții, selectiv: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru anul 2001, pentru volumul de poezie Îngerul căzut şi în anul 2015 pentru romanul Laika; nouă premii ale Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România pentru poezie, proză, eseu; Premiul Festivalului de literatură româno-canadian „Ronald Gasparic” (2008); Premiul Naţional de Poezie „Poesis” (Satu Mare, 2008; Premiul „Balcanica” al poeţilor din Balcani (Brăila, 2010); Premiul Revistei „Ateneu” pentru poezie (2000); Premiul național „Liviu Rebreanu” pentru proză, Bistrița-Năsăud, 2017; Premiul revistei „Familia” pentru întreaga operă (Oradea, 2018), Premiul „Nichita Stănescu” al „Serilor de poezie de la Desești” (2019); Meritul Cultural în grad de Cavaler, grad A, în anul 2000 şi Meritul Cultural în grad de Ofiţer, grad A, în anul 2010, conferite de Preşedinţia României; Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ din anul 2005.
