A început Postul Paștelui, cel mai lung și aspru de peste an

Postul Paştelui are loc înaintea “Invierii” şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante.

Conform calendarului creştin ortodox, Postul Sfintelor Paşti din anul 2019 a început astăzi, 11 martie, şi se va încheia în 27 aprilie. Învierea Domnului va fi prăznuită în 28 aprilie. Postul Paştelui este postul dina­intea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele pa­tru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe, fiind numit şi Postul Mare.

Creştinii mai numesc acest post şi Postul Mare. Postul Mare dureaza patruzeci de zile, la care se adaugă zilele din săptamâna Patimilor.Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor (persoană adultă pregătită pentru primirea botezului, n. red.) care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să intre în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit, firesc, o perioadă de pregătire spirituala pentru toţi creştinii pregătiţi să sărbătorească Invierea Domnului nostru, Iisus Hristos. Ţinând seama că Postul Mare aduce aminte de postul celor 40 de zile ţinute de Mântuitor înainte de începerea activităţii Sale mesianice (Luca IV, 1-2) a fost numit şi “Paresimi”. În primele secole se obişnuia să se postească doar în Vinerea Patimilor, sau doar două zile înainte de Paşti sau o săptămână.

La sfârşitul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost împărţit în două: Postul prepascal, cunoscut sub numele de Postul Paresimilor care ţinea până în Duminica Floriilor şi Postul Paştilor (Postul pascal) care ţinea o săptămână, începând cu Duminica Floriilor şi încheindu-se cu Duminica Învierii Domnului. În urma Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a stabilit ca durata postului să fie de şapte săptămâni, durată care a rămas valabilă până în zilele noastre. În Postul Mare, creştinii trebuie să dea dovada de o grija spirituala sporita, prin renunţarea la alimentele care provin de la animale. Mai mult, aceştia trebuie să se înalţe sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune. În calendarul bizantin Postul Mare începe în lunea de dupa Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar cel latin cu Miercurea Cenuşii. Asa cum bine se ştie, postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi alcoolice, în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite ganduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă ca postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

În lipsa unei gândiri corespunzătoare, a faptelor bune, a dovezilor de iubire şi bunătate care nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, de la cel mai mărunt gest până la faptele care pot salva pe cineva de la un necaz sau chiar de la moarte, trebuie ştiut faptul că postul alimentar, în sens religios, este inutil.