Un român avea un vecin arab. Într-o dimineaţă, plângea românul de mama focului. Arabul îl întrebă:
– De ce plângi, măi?
– Mi-a murit capra…
– Lasă, măi, uite dau la tine bani, iei altă capră.
Zis şi făcut. A doua zi, plângea românul şi mai tare.
– Acuma de ce mai plângi?
– Păi, dacă nu-mi murea capra, acuma aveam două!