Noile probleme globale au atras după ele nevoia de ajustări şi modificări ale sistemului de acordare a fondurilor pentru fermieri astfel încât acesta să răspună mai bine nevoii de a proteja mediul înconjurător şi climă. Drept urmare, trei dintre cele nouă obiective specifice ale PAC se vor referi la mediu şi climă.
Fermierii români vor trebui să se adapteze, începând cu 2020, unei noi filozofii a politicii agricole comune, sistemul prin care europenii îşi finanţează agricultura ţinând cont de necesităţile economice, sociale şi de medie ale zonei.
Mai exact, una dintre noutăţi va consta în faptul că fiecărui stat membru i se va acorda libertatea de a-şi gândul propriul micro-PAC, ţinându-se totodată cont de obiectivele comune ale UE. Teoretic, acest lucru va însemna o mai bună adaptare a PAC la nevoile lor concrete, dar şi reducerea birocraţiei, în condiţiile în care Bruxelles-ul promite o relaxare a condiţiile impuse pentru a se putea accesa fonduri UE.
Noua PAC va aduce şi o nouă gândire în ceea ce priveşte condiţionalitatea (sistemul existent şi în actualul PAC prin care banii acordaşi pe suprafaţă sau pe cap de animal depind inclusiv de o serie de obligaţii pe care fermierii trebuie să le respecte). Astfel, începând cu 2020, principiile condiţionalităţii vor fi aplicate tuturor fermierilor care exploatează teren sau cresc animale şi primesc bani europeni entru acest lucru. În plus, unele obligaţii existente deja vor fi adaptate pentru a genera mai multe beneficii mediului. Spre exemplu, actuala cerinţă de a exista o diverisificare a culturii (obligaţia de a exista mai multe culturi pe terenul unei ferme, în acelaşi timp), se va transforma în cerinţa de a roti culturile.
