Un proiect de lege ce vizează modificarea Legii apiculturii, a fost votat de senatori cu unanimitate de voturi, zilele trecute. Aceasta prevede afişarea vizibilă a ţării de origine a mierii, precum şi a datelor care să confirme faptul că mierea este sută la sută naturală sau în amestec cu siropuri, zahăr invertit, melasă sau alţi îndulcitori. Aşadar, vom putea citi pe etichetă dacă achiziţionăm miere de albine autentică, sută la sută naturală, sau un alt produs pe bază de sirop de zahăr sau melasă.
Iniţiatorii proiectului arată că România este cel de-al patrulea mare producător de miere din Europa, după Germania, Franţa şi Ungaria, având înregistraţi la nivel naţional circa 40.000 de apicultori. „În ultima perioadă au început să circule în mediul virtual tot mai multe informaţii despre mierea contrafăcută pe care o găsim în tot mai multe lanţuri de magazine. Mierea este un produs uşor de falsificat, cea mai uzată tehnică fiind cea a amestecului de produse apicole, însă mai grav este când consumatorul este înşelat prin comercializarea unui produs care conţine sau nu miere, alături de glucoză industrială obţinută prin hidroliza amidonului din porumb sau cartofi. Acest tip de glucoză în stare lichidă are un gust aproape identic cu cel al mierii şi este aproape imposibil de depistat la degustare. Consumul pe termen lung al mierii cu glucoză privează consumatorii de beneficiile mierii naturale şi poate pune în pericol sănătatea”, se arată în expunerea de motive. Iniţiatorii atenţionează că România este „invadată de miere adusă din import, uneori de calitate îndoielnică”. Nu puţine au fost cazurile, inclusive în unele magayine sau puncte de desfacere din judeţul Sălaj în care controalele au scos la iveală miere falsifictă, inclusive în supermarketuri de renume, acolo unde, în mod firesc, ne+’am fi aşteptat cel mai puţin.
Apicultorii sălăjeni au avut cel mai greu an din ultimele decenii
Apicultorii sălăjeni au fost şi sunt, în continuare, afectaţi de aceste practici care sunt pe cale să fie cel puţin diminuate, dacă nu stopate, prin acest proiect de lege. Producţia de miere din judeţ a avut de suferit anul trecut nu doar din cauza invayiei pe piaţă a unor produse neconforme ci şi din cauza fenomenelor meteo care au nimicit mii de familii de albine. Producţia de miere înregistrată în 2016 la nivelul judeţului Sălaj a fost cea mai slabă din ultimele două decenii, în condiţiile în care a reprezentat abia 20 la sută din cea oţinută în anii anteriori, spun apicultorii sălăjeni. Familiile de albine au murit pe capete, potrivit statisticilor şi a rapoartelor primite din teritoriu, de la “gura stupului”, cum se spune. Pentru că nu au mai avut hrană suficientă, albinele au devenit tot mai slăbite, mai vulnerabile la boli şi dăunători. Trântorii au fost subdezvoltaţi, mulţi dintre ei au murit înainte de a ajunge la maturitate iar mătcile sunt, în continuare, în mare pericol. Toate acestea au dus în mod inevitabil la scăderea drastică a cantităţii de miere dar şi a produselor derivate, atât de căutate, în anul 2016. În Sălaj au fost raportate cantităţi mici de miere, cum ar fi la mierea de rapiţă, de exemplu, doar trei kilograme pe familie de albine, iar la cea de tei, opt kilograme pe familie, producţie înregistrată în zonele de sud. La mierea de salcâm situaţia este dezastruoasă, producţia fiind sub orice critică. În Sălaj, producţia a fost şi mai scăzută, în special din cauza lipsei de hrană naturală pentru albine şi a bolilor.
Crescătorii de albine din Sălaj sunt îndemnaţi să acceseze fonduri europene şi guvernamentale, să se înscrie în cercurile apicole din judeţ şi să planteze copaci, în special salcâm, pe suprafeţe cât mai mari. Plantările de copaci ar putea reprezenta salvarea în domeniul apicol. Preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, i-a asigurat pe crescătorii de albine din judeţ de sprijinul pe care Consiliul Judeţean îl va oferi, aşa cum a făcut-o şi în alte rânduri, în problemele cu care se confruntă această categorie specială de fermieri, probleme care în ultimul an au atins un grad de gravitate ridicat. În judeţul nostru există aproximativ 35.000 de familii de albine, iar asociaţia judeţeană are 475 de membrii cotizanţi, înscrişi în şase cluburi zonale. Apicultura românească, implicit şi cea sălăjeană, traversează una dintre cele mai grele perioade din ultimii ani, cu producţii de miere extrem de slabe dar mai ales cu pericolul – aflat, din păcate, în expansiune – de pierdere a sute de familii de albine, fapt care poate duce la un adevărat dezastru nu doar economic ci mai ales ecologic, în judeţ şi în ţară.
