Pentru prevenirea și combaterea organismelor dăunătoare: MONILINIA SPP. (monilioze), CORYNEUM BEIJERINCKII (ciuruirea frunzelor) și dăunători: HOPLOCAMPA MÎNUȚă, HOPLOCAMPA FLAVA (viespiile cu ferăstrău ale prunului), EURYTOMA SCHREINERII (viespea sâmburilor).
MONILINIA SP. (monilioze) – ciupercă se transmite, de la un an la altul, prin conidii și miceliu de rezistență în scoarță ramurilor și în fructele mumifiate. În anii cu primăveri ploioase și răcoroase atacul acestei specii poate lua aspecte foarte grave, ramurile cu frunze și flori vestejindu-se în număr foarte mare. Atacul pe flori și frunze se aseamănă cu efectul înghețului târziu de primăvară, cu aspect opărit, dar în cazul moniliozei printre florile atacate se găsesc și sănătoase. Frunzele atârna fără a cădea, florile se brunifica și se usucă, iar ramurile veștejite se îndoaie.
CORYNEUM BEIJERINCKII (ciuruirea frunzelor) – ciupercă rezistă de la un an la altul sub formă de miceliu în mugurii sau scoarță ramurilor atacate. Infecțiile sunt favorizate de prezența leziunilor pe scoarță ramurilor. Atacul se manifestă pe lăstarii tineri, frunze și fruct Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarță se brunifica, crapă și apar ușoare ulcerații ce fac că mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflaturi, ulcerații, cancere deschise prin care se produc scurgeri abundente de gome. Atacul pe lăstari este foarte periculos, întrucât duce la uscarea și degarnisirea pomilor.
HOPLOCAMPA MÎNUȚă (viespea cu ferăstrău a prunului). Are o generație pe an, iernează în stadiul de larvă complet dezvoltată la o mică adâncime în sol sub coroana pomilor, iar adulții apar, de reguala în luna aprilie. După o scurtă perioada de hrănire, depun ponta la baza sepalelor (într-o floare sunt depuse 1-5 ouă). Incubatia durează aproximativ o săptămâna, iar larvele apărute pătrund în fructe, unde încep să se hraneasaca și trec dintr-un fruct în altul distrugând 3-6 fructe. La completă dezvoltare, părăsesc fructul sau cad odată cu el și migrează în sol. Fructele infestate se recunosc ușor deoarerce prezintă la suprafață un orificiu rotund, negru-violaceu. Datorită atacului, fructele nu se mai dezvoltă și cad masiv.
EURYTOMA SCHREINERII (viespea sâmburilor). Iernează în stadiul de larvă în sâmburii prunelor căzute, având o generație pe an. Primăvara, când temperatura depășește 10°C, larvele se transformă în pupă. Adulții apar când temperatura depășește 15-16°C. Femelă perforează pulpă fructelor, roade în pereții sâmburilor neantăriți orificii circulare de 1-1,4 mm și depune câte un ou. Larvele eclozate, câte una la fiecare fruct, se hrănesc cu conținutul sâmburilor. În urmă atacului, fructele cad prematur, în intervalul iunie-august. Acestea nu au nicio perforație la exterior, creând aparența de sănătate și prezentând doar o culoare mai deschisă; atacul este confirmat prin spargerea sâmburilor, prilej cu care se constată că larvă a consumat sămânța în întregime. În anii cu atacuri masive, sub prun aproape că se formează un covor de fructe.
Se recomandă efectuarea tratamentelor fitosanitare Tr.1, Tr.2 la specia PRUN, în livezile unde s-au realizat următoarele condiții : peste 2% flori cu ponta.
Tr.1 – va începe la soiurile cu înflorire timpurie, când 15% din flori și – au scuturat petalele și se continuă la soiurile cu înflorire târzie cu;
DELTAGRI (FASTER DELTA) – 0,3 l/ha sau
KARATE ZEON – 0,015% sau
FASTER 10 CE – 0,250 l/ha (0,025 %)
Tr. 2 – se va efectua la 7 – 10 zile de la Tr. 1 (desprinderea caliciului) cu :
MOVENTO 100 SC – 1,875 l/ha
Pentru prevenirea și combaterea bolilor în soluția de stropit se va adaugă un fungicid:
1. SIGNUM (SYREX STAR)– 0,05% (0,5 kg/ha) sau
2. FOLICUR SOLO 250 EW – 0,075 % (0,75 l/ha) sau
3. ORIUS 25 EW – 0,075 – 0,1% (0,75 – 1,0 l/ha) sau
4. CHORUS 50 – 0,75 kg/ha (0,075 %) sau
5. JAVISE (TOP SEN EXTRA) – 0,5 kg/ha.
sau alte produse pentru protecția plantelor omologate pentru a fi utilizate pe teritoriul României.
Măsuri alternative de combatere: Adunarea și distrugerea fructelor căzute.
Măsuri durabile: biologice, fizice, mecanice și alte metode nechimice trebuie preferate metodelor chimice, dacă acestea asigura un control corespunzător al organismelor dăunătoare.
Responsabil Prognoză şi Avertizare,
Stana Marius
[…] și frunze se aseamănă cu efectul înghețului târziu… Articolul Oficiul Fitosanitar Sălaj: Tratamente la pruni apare prima dată în Magazin Sălăjean. Citeste mai […]