Europarlamentarul sălăjean Daniel Buda a atras atenția, zilele trecute, asupra unui potențial pericol ce planează asupra fermierilor mici și mijlocii, respectiv a crescătorilor de vite, printr-un proiect de ordin de ministru în care este prevăzută eliminarea plafonului maximal de plată a subvențiilor de tip sprijin cuplat. Daniel Buda a spus că acest prag trebuie să rămână valabil întrucât, prin eliminarea lui, crescătorii de vite sunt condamnați la faliment.
“Spun NU eliminării pragului de 250 de capete de bovine pe fermă care pot intra la Sprijinul Cuplat în Zootehnie (SCZ). Cu alte cuvinte, acest prag trebuie să rămână. Politica Agricolă Comună își propune, în esența ei, la nivel european, sprijinirea fermelor mici și mijlocii, a fermelor de familie. Această responsabilitate revine UE dar deopotrivă revine și statelor membre. Nu aș fi avut această poziție publică dacă nu aș fi primit zeci de telefoane pe această temă și nu aș fi primit semnale din toată țara să mă pronunț în legătură cu acest subiect. Vă asigur că am avut discuții cu factorii politici responsabili, am ascultat opiniile tuturor înainte de a spune “nu” împotriva eliminării pragului superior de 250 de capete. Acest lucru ar însemna să afectăm grav și iremediabil existența fermelor mici și mijlocii, tocmai cele care au cel mai mare nevoie de ajutor. Banii alocați acestei măsuri fiind aceiași, dacă ar fi eliminat pragul de 250 de capete, fermierilor mici și mijlocii le-ar rămâne puțin mai mult decât praful de pe tobă. Or, ei depind de acești bani pentru a se tehnologiza și moderniza în mod minimal, să își mențină cât de cât competitivitatea pe piață. Ca să nu mai vorbesc de faptul că uneori, acești bani reprezintă banii de pâine sau de școală a copiilor. Știu că sunt făcute studii economice care, în opinia unora, ar justifica acest lucru și anume eliminarea pragului.
Ceea ce nu se înțelege însă este tocmai faptul că nu trebuie să privim doar strict în termeni economici acest lucru al existenței fermelor mici și mijlocii. Acestea au un rol important în prevenirea depopulării spațiului rural, un rol important în menținerea unui echilibru în mediul înconjurător dincolo de rolul de furniza alimente de calitate, la prețuri accesibile în lanțul scurt de aprovizionare. Cum ar mai putea exista lanțul scurt fără acești fermieri?! Fără SCZ sunt condamnați la faliment. Iar fermierii cu un număr sub 250 de capete sunt undeva la 160.000 iar cei cu peste 250 de capete sunt în jur de 200. La fel de clar este faptul că fermele, dincolo de această dimensiune, să aibă fonduri de dezvoltare și modernizare pentru a rămâne competitive pe o piață concurențială cu prețul de cost pentru laptele din țările UE. Dar SCZ are menirea de a se materializa într-un “sprijin” pentru sectoarele aflate în dificultate. Or, structurile agricole cu peste 250 de capete au capacitatea de a accesa fonduri din alte axe de finanțare. Aceasta este viziunea și abordarea de la nivelul UE, iar noi trebuie să ne aliniem acestor obiective.
Deoarece vorbim despre bani europeni și, oricât nu ne-ar plăcea, da, UE poate stabili direcția pentru statele membre. De mulți ani sunt membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, prin urmare, cunosc foarte bine sectorul agricol deoarece niciodată nu am ezitat să intru într-o fermă, chiar dacă eram la cravată și costum. Este destul de complicat pentru orice decident, fie de la UE, fie la nivel național, să ia măsuri bune pentru un anumit sector, dacă nu îl cunoaște în profunzime. Iar acest lucru poate să îl facă doar dacă coboară în realitatea din teren, așa cum este ea: în bălegar, în noroi, în vânt, în ploaie sau în locuri unde sunt mirosuri care pot muta nasul celor mai sensibili“, a scris europarlamentarul din Sălaj, Daniel Buda, pe pagina sa oficială de Facebook.
