Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, Filiala Sălaj, a organizat vineri, 24 februarie, la sala “Porolissum” a Consiliului Judeţean Sălaj, un simpozion pe teme de apicultură, convocând totodată Adunarea Generală a Membrilor Asociaţiei în vederea prezentării raportului de activitate pentru anul 2016, proiectul de buget pentru anul în curs, alegerea conducerii asociaţiei şi instruire pe teme de interes. Principale teme dezbătute în cadrul evenimentului au fost evoluţia pierderilor de familii de albine între anii 2014 -2016 şi identificarea principalelor cauze care duc la creşterea mortalităţii în familiile albinelor, precum şi a unor modalităţi de prevenire a acestui dezastru, importanţa conservării şi amliorării fondului genetic apicol, fiind, totodată, prezentat şi un film deosebit de util crescătorilor de albine participanţi la eveniment, cu tematica creşterii mătcilor în sistem intensiv. Invitaţi ai evenimentului au fost Adrian Siceanu, director ştiinţific al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA) Bucureşti, Ursente Gheorghe, directorul Asociaţiei Crescătorilor de Albine Sălaj, Ştefan Costea, directorul SC Apicola SA Sălajmedicul Bogdan Boncea din cadrul Institutului de Cercetare în Apicultură din Bucureşti. La dublul eveniment au participat şi Preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, şi Teodor Bălăjel, viceprimarul Municipiului Zalău.
Adrian Siceanu, director ICDA Bucureşti: “2016 a fost cel mai greu an din ultimele decenii”
Directorul ICDA Bucureşti, invitat special al evenimentului, a spus că 2016 a fost poate cel mai greu an din ultimii 20 de ani, pentru toţi apicultorii din România. “Este anul cu cea mai scăzută producţie de miere din statisticile noastre. Lipsa tratamentelor specifice, virozele şi alte boli care au decimat familiile de albine ale apicultorilor, rezistenţa tot mai scăzută a albinelor la dăunători şi, poate cel mai grav fapt, folosirea insecticidelor, a pesticidelor, a substanţelor care duc la mortalitate ridicată în rândul familiilor de albine, sunt cauze care au transformat anul 2016 într-un adevărat dezastru pe segmentul apiculturii. N-am putut sta indiferenți și am preluat probe de la apicultorii care au avut aceste mortalități. Am preluat probele de albine chiar în timpul culesului la floarea soarelui, albina moartă, muribundă, care era în fața stupului. În trei dintre probele de albine din cinci a fost găsit imitacloprid. Este un neonicotinoid cu care se tratează sămânța la floarea soarelui și este cel mai incriminat în pierderi”, a declarat directorul ICDA, Adrian Siceanu.
Sălajul are şase cercuri apicole
Apicultorii sălăjeni se confruntă aşadar cu probleme majore, ce nu ţin doar de bolile care lovesc în albine, de substanţele chimice folosite în agricultură, de vicisitudinile vremii, ci sunt şi de ordin material şi legislativ. Gheorghe Ursente, director Asociaţiei Crescătorile de Albine (ACA) Sălaj, i-a îndemnat pe apicultori să acceseze fonduri europene. Înainte de toate, primul pas este ca aceştia să se înscrie într-unul din cele şase cercuri apicole existente la nivel judeţean, pe zone, iar prin aceasta să poată primi sprijin şi mai multe informaţii care vin de la Bucureşti, pe segmentul acestor măsuri de sprijin, dar şi sfaturi şi sprijin în orice problemă se iveşte în stupina proprie. Apicultorii din Sălaj au reuşit să aşeze Asociaţia judeţeană, prin activitatea lor, pe un onorant loc 5 la nivel naţional şi pe locul doi în topul judeţelor din Ardeal. ACA Sălaj a organizat şi cursuri pentru tinerii apicultori sau cei care doresc să îmbrăţişeze această îndeletnicire nobilă, astfel încât, nu mai puţin de 170 de absolvenţi au dobândit cunoştinţe noi şi diplome în urma absolvirii cursurilor organizate de filiala Sălăjeană a crescătorilor de albine din România.
“Ne milogim de autorităţile din alte judeţe să ne primească cu stupinele”
Deplasările în pastoral ale familiilor de albine din Sălaj au scăzut, ca număr, în ultimul an. Faptul că apicultorii întâmpină tot soiul de probleme atunci când se deplasează cu stupinele în judeţele învecinate sau în alte judeţe din ţară i-au determinat pe aceştia să renunţe să mai participe la diverse evenimente dar mai ales să-şi ducă albinele în zone mai bune, pentru anumite perioade de timp. Taxele impuse de autorităţi, faptul că apicultorii nu au, fizic, unde să-şi aşeze stupinele, costurile mari de deplasare şi faptul că albinele au devenit extrem de sensibile la schimbări, îi fac pe apicultori să renunţe la deplasările în pastoral şi să rămână acasă, fiind nevoiţi de multe ori să hrănească artificial albinele pentru că acestea nu găsesc în vegetaţia judeţului, sursă de hrană. Unii apicultori spun că au primit chiar interdicţie de la autorităţi pentru a se mai aşeza cu stupina în alt judeţ. “Ne milogim pe la rude, sau pe la prieteni, dacă îi avem. Altfel, nici nu are rost să ne gândim să mergem cu stupinele prin alte locuri”, spun apicultorii sălăjeni.
Cea mai scăzută producţie de miere din ultimii ani
Referitor la producţia de miere a anului trecut, cifrele sunt cel puţin îngrijorătoare. Familiile de albine mor pe capete, potrivit statisticilor şi a rapoartelor primite din teritoriu, de la “gura stupului”, cum se spune. Apicultorii sunt disperaţi pentru că albinele nu mai au cu ce să se hrănească, devin tot mai slăbite, mai vulnerabile la boli şi dăunători. Trântorii nu se mai dezvoltă, agonizează, iar mătcile sunt şi ele în mare pericol. Toate acestea au dus în mod inevitabil la scăderea drastică a cantităţii de miere dar şi a produselor derivate, atât de căutate, în anul 2016. Au fost raportate cantităţi mici de miere, cum ar fi la mierea de rapiţă, de exemplu, doar 3 kilograme pe familie de albine, iar la cea de tei, 8 kilograme pe familie, producţie înregistrată în zonele de sud. La mierea de salcâm situaţia este dezastruoasă, producţia fiind sub orice critică. În Sălaj, producţia a fost şi mai scăzută, în special din cauza lipsei de hrană naturală pentru albine şi a bolilor.
Crescătorii de albine din Sălaj sunt îndemnaţi să acceseze fonduri europene şi guvernamentale, să se înscrie în cercurile apicole din judeţ şi să planteze copaci, în special salcâm, pe suprafeţe cât mai mari. Plantările de copaci ar putea reprezenta salvarea în domeniul apicol. Preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, a participat la acest simpozion şi i-a asigurat pe crescătorii de albine din judeţ de sprijinul pe care Consiliul Judeţean îl va oferi, aşa cum a făcut-o şi în alte rânduri, în problemele cu care se confruntă această categorie specială de fermieri, probleme care în ultimul an au atins un grad de gravitate ridicat. În judeţul nostru există aproximativ 35.000 de familii de albine, iar asociaţia judeţeană are 475 de membrii cotizanţi, înscrişi în şase cluburi zonale. Apicultura românească, implicit şi cea sălăjeană, traversează una dintre cele mai grele perioade din ultimii ani, cu producţii de miere extrem de slabe dar mai ales cu pericolul – aflat, din păcate, în expansiune- de pierdere a sute de familii de albine, fapt care poate duce la un adevărat dezastru nu doar economic ci mai ales ecologic, în judeţ şi în ţară.
Tiby Marc si Balajel sunt harnice albine sau ……. din stup. Asociatia are directori cat o fabrica cu sute de muncitori. Bietele albine ce au de tras.
Cum sa renuntam la tRiNtOri ca ne mor MATCILE si apoi ce facem? daca si familiile de albine sufera……. celelalte vietuitoare oare ce fac///????societatea inca nu constientizeaza ca trebuie facuta curatenie in stup si sa reglementeze numarul trantorilor mai ales a celor din stupul politic.,urmand cel al bugetarilor fara numar si fara nici un rol.