Categorie: Zvonoteca

# Știe cineva de ce românul își agață pe capota mașinii ditamai antena conectată la „ștație”? Poate suntem mai bătrâni, dar n-am văzut de astea decât în România și Bulgaria. Adică îți cumperi limuzină de 30 de mii de euroi, da’ îți aplici ventuza cu antena de 3 metri să nu te prindă radarul, nu? Așa se „bălăngăne” antena de zici că e cucută de floarea soarelui ce adie în vânt. Limuzine avem, de antene pe capote suntem plini, iar restul nici nu mai contează. # Cică sunt câteva dameze…

# Zice-se că nu cu urșii e bai, ci cu mistreții. Îs mulți, mari și le distrug mălaiul la bieții oameni. Și asta nu se întâmplă de ieri și de anul trecut, ci de ani de zile, dar nimeni nu face nimic. Tipic românesc! Mistreții îs cu ale lor, noi cu ale noastre, nu? Până când? Până ne mănâncă tăt mălaiul. Bine, noi sperăm să nu ne mănânce și pe noi. # Sensul giratoriu de la “Doi colonei” cred că intră în istorie. De fapt, e un aşa-zis sens giratoriu.…

# În preajma alegerilor locale, dar și după, păsările domestice din preajma partidelor încep să cotcorozească. Activiste proaste, cu memorie scurtă, se apucă de dat din clonț, poate-poate pică ceva. La început ciugulesc ce găsesc, însă nu au simțul măsurii. Vor doar cocoși de cocoși, lăcomia nu le dă pace. Cândva, păsările domestice erau bune pe varză călită. Azi fac administrația locală varză. Dacă nu le dai un Galisan la timp, se gândesc să zboare. La un alt partid, unde cocoșul are creasta mai mare. Peste tot lasă găinaț, căci…

# Rectificare la bugetul municipal. Clubul sportiv primeşte mai mult decât şcolile din judeţ înainte de începerea anului şcolar. Ce şcoală, dom’le? Avem nevoie de fotbal, unde în conducere sunt dublu persoane decât jucători. În ce ligă? Mai contează? # Dacă vreţi distracţie, uitaţi-vă la şedinţele online de consiliu municipal. Prima jumate de ora trebuie să se dumirească cine are microfonul deschis şi cine poate vota. Mai apoi intră în rol vătaful-şef (era să zic architect) care le ştie pe toate. Ce propuneri, ce păreri? El decide şi gata! Sau,…

# La cumpărături, o zi obișnuită. Așteptăm cuminți în rând. Stați, nu, nu e o zi obișnuită când cel sau cea din spatele tău îți suflă în ceafă și stă cu ochii beliți la tine în portofel!!! Ce să vezi, tanti, sărăcia mea din portofel? Doamne, Dumnezeule, auzit-o cineva de limită de discreție? Vrem cu toții o țară ca afară, dar avem un comportament de zici că suntem mai rău ca animalele. Iar de cutezi să o rogi frumos pe tanti respectivă să stea puțin mai la distanță, ai sfeclit-o!…

# Pădurile îs faine, da’ ce făcem cu urșii? Băgăm de samă că le-ar place hiribele de pă măgură, ai? Râdem noi, râdem, dar îi de plâns! Nu doar oamenii s-or schimbat, ci și animalele. Ce s-o gândit ele. Nie să merem noi în Sălaj, dade o-m găsî oareșce mâncare, poate niește poame, prune, ce dă bunul Dumnezău, nu de alta da pădurile din alte județe îs tăt mai puțâne. Și uite așie, pădurile nu îs păduri, lumea nu-i mai lume, iar sălbăticiunile se duc unde văd cu ochii! Măh,…

# Se-mbetegesc sălăjenii pe capete, iar mersul la doctor a devenit în rândul unora un obicei, ca şi cel al cumpărăturilor de zi cu zi la supermarket. E un lucru bun pentru cei care au grijă de sănătate şi la cel mai mic semn de boală se adresează specialiştilor. Mai există, însă, din păcate şi o altă categorie de betegi care nu ştiu să aibă grijă deloc de sănătate până nu cad jos, la propriu. Şi când cad, greu îşi revin. Bolile… mai ceva ca promoţiile, una după alta, iar…

# Nici cu cel mai mare efort nu poate zvonăraşul să-şi imagineze un ţânţar donator de sânge. Să cumperi porodici bio mari, frumoase, dar şi gustoase, e cam greu de crezut. Nu doar porodici, ci şi alte legume sau fructe de la piaţă, de la unii care zic că-s producători cinstiţi. Producători or fi, dar cinstiţi mai puţin. # Se zice că băutura nu face pe nimeni nerod, ci oferă celui care o consumă curajul ca să arate cât de…”bun” e. Aşa că mare atenţie, celor care o consumă chiar…

# Atâta şantier, cât e în prezent, în tot oraşul, nu le-a mai fost dat cetăţenilor să vadă de când e urbea. Cu muncitorimea e mai greu, adică cu cei care muncesc şi pun umărul. Îs puţini şi mai nou parcă tot mai puţini. August e încă luna concediilor şi poate s-au sincronizat muncitorii cu zilele de odihnă, mai ales că economia duduie. De mai vine şi valul patru, cum anunţă specialiştii va fi şi mai şi. # Ce îţi e şi cu managerii eştia. Cei de nota zece, pleacă…

# Multe baiuri prin sătucul ista şi multe echipe de meseriaşi care încearcă să reinventeze Zălaul cu străzi noi. Pot fi văzute zilnic, desigur baiurile, dar şi echipele. Se munceşte, cu drag, dar mai ales cu spor şi eficienţa se vede. Echipele trimise în teren, dotate cu tot ceea ce este necesar, inclusiv echipamente de protecţie, se văd încă de la primele ore ale dimineţii. Pe când cetăţenii de rând abia fac ochii mari, adicătelea se trezesc, muncitorii sunt sătui de muncă. O saturaţie de aia tipică perioadei în care…

# Dacă mai ţin mult temperaturile astea ridicate, meşterii din construcţii sau cei care muncesc îi aer liber îşi vor putea prepara, în pauza de masă, omletă sau chiar ochiuri. De ceaiul cald, indicat în timpul muncii cu temperaturi scăzute, nici nu se mai pune problema în perioada asta caniculară. Doar nu o să bea muncitorul ceai sau apă rece pe astfel de temperaturi. # La partidul ce musai a trebuit să-şi facă presă de aplaudaci, a intrat dihonia. Ceva folcloriste, prin consilii de administraţie. Dar se dau doar cele…

# Continuă spărturile în urma avariilor la rețeaua de apă din municipiu. Când se remediază gaura din țeavă de pe o stradă, pușcă în colțul opus. În ritmul ăsta, străzile, inclusiv cele proaspăt asfaltete vor ajunge să arate ca un ciur, grație lipsei totale de interes a statului care, timp de trei decenii, nu a făcut aproape nimic pentru a întreține măcar ceea ce era oricum aproape putred. # Au rămas consumatorii zălăuani cu sechele serioase după întreruperile la furnizarea apei, survenite aproape de la o zi la alta. După…