DDMRUVPCATB

Mişto: DD şi „privatizarea pe persoană fizică”. Jenantă ţară. De fapt, a fost o şmecherie: de aia a fost lăsat să participe, ca să nu se privatizeze Oltchim. Vă spun eu. Fără număr. Adică, are bani fără număr. Pentru fraieri. Fără număr. Ce ţi-e şi cu „tonomatele” astea din presa „centrală”: „Ion Cristoiu: Dacă Dan Diaconescu nu vine cu banii pentru Oltchim, Victor Ponta pică de fraier”. Probabil şi noi suntem fraieri, dacă citim (sau scriem?) aşa ceva. De fapt, DD ar fi „asul din mâneca lui” TB, dacă e…

Mai mult...

Lupta pentru putere II – Aranjamentele

Legea 283/2010 a Camerelor Agricole, modificată prin Legea 122/2012 a creat cadrul general de înfiinţare/funcţionare al acestei instituţii (private) a agricultorilor. Legea are enorm de multe lipsuri ce vor genera disfuncţionalităţi, dar şi mai rău, are câteva chestiuni de fond ce pot constitui elemente pentru contestaţii ulterioare. Lucrurile mă fac să cred că s-a dorit doar înfiinţarea Camerelor Agricole, nu şi funcţionalitatea acestora. Nu o să mă apuc acum să demolez legea (la care şi eu am avut o mică contribuţie), în speranţa că aleşii, odată înscăunaţi, vor realiza că…

Mai mult...

Cultură de prisos

Actele culturale nu sunt pentru toţi, nu pot fi agreate şi, mai mult, îndrăgite de masa largă a populaţiei din urbea de sub poalele Meseşului. Bunăoară, la Festivalul Roman, publicul a fost mult mai puţin decât ar fi fost la o sărbătoare unde pe primul loc nu este istoria, ci tava de mici, ţapul de bere şi maneaua în difuzoare. Dacă unui bun număr de zălăuani nu dai circ şi pâine, lumea preferă să stea acăsucă, în faţa televizorului. Sigur, până la urmă, orice manifestare – culturală sau nu –…

Mai mult...

La şcoală, dar unde?!

Nu este niciun secret că mulţi dintre adolescenţi, mai ales cei de liceu, îşi petrec o bună parte din cursurile şcolare prin baruri şi cârciumi. Cum a început şcoala, cum trag chiuliul pentru a se întâlni cu gaşca prin localurile din oraş. Nu mai contează absenţa în catalog. În cazurile fericite, pentru ei, chiar profesorul i-a învoit să meargă… te miri unde au cerut elevii liber de la oră. Nu mai contează absenţa în catalog pentru că oricum părinţii nu vor afla. Imediat fac rost de o scutire de la…

Mai mult...

Neica Nimeni la catedră

De ce nu mai vor profesorii să fie profesori?! Este o întrebare retorică. Învăţământul românesc a cam dat pe dinafară la capitolul bunul simţ, începând de la elevi – lipsă cei şapte ani de acasă, părinţi – lipsă timp pentru educarea odraselor, cadre didactice – lipsă profesionalism şi cei aflaţi la conducerea ministerului, într-o continuă schimbare – prea multe interese. După ce au râvnit ani la rândul posturile de cadre didactice, acum oamenii care într-adevăr cunosc ce înseamnă carte şi-au îndreptat paşii spre locuri de muncă pentru care merită să…

Mai mult...

Departe de adevăr

În urmă cu câţiva ani, când se cânta prohodul CDR, aveam convingerea că alianţele electorale nu vor mai avea vreun viitor. Doar că, după 2000, „căsătoriile” politice au revenit rapid la modă. Mai degrabă din interes, decât pentru binele ţării, aceste legături au „crăpat” la fel de spectaculos precum au şi apărut pe scena politică. A apărut mai întâi Alianţa DA, care a supravieţuit doar vreo doi ani. Acum se manifestă acest simulacru de USL, ce se confruntă deja cu primele frământări serioase. La alegerile din toamnă, va aparea, cel…

Mai mult...

Nimic nou…

Iar se schimbă bacul. Clasa zero s-ar putea să nu mai existe… De fapt, din nou, discutăm despre „încremenirea în proiect(e)”. Şi despre teme eterne: Combaterea corupţiei. Modernizarea administraţiei publice. Aplicarea unui sistem eficient de protecţie a copilului. Integrarea minorităţii rromilor. Reforma armatei. Politica de achiziţii şi resursele alocate. Necesitatea unei politici clare cu privire la soarta echipamentelor învechite. Programe de recalificare a personalului disponibilizat. Reducerea inflaţiei. Asigurarea unei cât mai mari transparenţe în procesul de privatizare. Problema justiţiei, problema sănătăţii, problema scumpirilor, cea a finanţării agriculturii, a fiscalităţii excesive,…

Mai mult...

Turism mioritic

Vara este aproape dusă de pe meleagurile româneşti, iar operatorii din turism îşi pot începe socotelile privind banii din puşculiţă. După primele estimări, cel puţin, lucrurile au mers mult mai bine ca în anii precedenţi, iar câştigul se va agăţa precum o potcoavă în cuiul grinzilor firmelor. În fapt, însă, lucrurile nu sunt la fel de roz, fiindcă puse la microscop şi analizate, dovedesc că mentalităţile balcanice încă sunt la ele acasă şi că turismul nu vrea să înveţe modele şi practici din vest. Aşa se face că, în privinţa…

Mai mult...

Lupta pentru putere (I) – Împărţeala după potriveli

Mă gândeam, în naivitatea mea, că odată terminată bătălia referendumului, beligeranţii vor avea o întâlnire, vor încheia „pacea” şi-şi vor vedea fiecare de treabă. Evident, în sensul pregătirii următoarelor lovituri. Păi, aici nu a fost ca la război. Acolo, comandanţii analizează dacă pierderile şi distrugerile în condiţiile continuării ostilităţilor militare pun în imposibilitate repotenţializarea propriilor forţe şi, la nevoie, încearcă o negociere, cu adversarul, în condiţii cât mai avantajoase. Comandanţii, în general sunt personalităţi puternice, cu mare capacitate de analiză şi responsabilitate. Aceasta este deosebirea între un comandant de oşti…

Mai mult...

Un fâs, pentru cei mulţi

  Părinţii au intrat din nou în hora cumpărăturilor pentru începutul de an şcolar. Iarăşi ghiozdane, penare, caiete, creioane, acuarele, stilouri, trening, adidaşi, o groază de bani. Majoritatea s-au tot învârtit pe lângă magazine, amânând momentul decisiv, minţindu-şi propriile buzunare în speranţa că unele rechizite încă mai pot aştepta, iar de altele poate nu va fi nevoie. Copiii, pe de altă parte, foarte indiferenţi, încă nu au conştientizat că s-a sfârşit vacanţa şi întreabă dacă vor scăpa neverificate caietele lor de lectură. Vacanţa le-a trecut printre degete nu doar celor…

Mai mult...

Chinul nebuloasei educaţionale

Politicienilor noştri le plac nebuloasele, le privesc cu atâtea furnicături în burtă, în membre şi în cap de parcă toată emoţia umană stă în jurul lor. Aşa se face că, odată ce au adulmecat în aer miros de haos, ceaţă şi pâclă, se lasă vrăjiţi de o stare de beţie năucă şi fac tot ce pot să o ţină aşa la nesfârşit. Lucrurile s-au petrecut după această formulă chimică şi în ceea ce priveşte clasa pregătitoare. Mai întâi, necesitatea înfiinţării ei a fost dezbătută la extrem, în întâlniri prelungi ca…

Mai mult...

Cine câştigă: binele sau răul?

Angelo Mitchievici, în „România literară” (nr. 34/24 august 2012, p.19), scrie despre noul „Total Recall” că „filmul este mai alert şi mai suplu decât cel al lui Paul Verhoeven din 1990, însă vine cu prea puţin nou. Varianta din 1990 venea dintr-o epocă a blockbuster-ului de acţiune, iar inventivitatea regizorului nu avea precedent”. Probabil. Marea problemă a filmelor „de acţiune”, printre care şi „Total Recall”, este alta: sunt plictisitoare şi previzibile. Nicio urmă de mister, de interogaţie. Totul pare „implementarea” unei reţete comerciale, pornind, fireşte, de la „clasica” luptă dintre…

Mai mult...

Biserici de aur, inimi de lut

În vremurile de început ale creştinismului, obiectele de cult erau confecţionate din diferite materiale aflate la îndemâna omului. Aurul era la mare preţ şi numai anumite odoare erau manufacturate din acest metal scump, cele mai multe având ca suport lutul, piatra, lemnul sau alte materiale. Tradiţia spune despre cei care le realizau şi le împodobeau că erau mari trăitori într-ale credinţei, mulţi chiar ajungând pe căile martirajului şi mărturisind, astfel, iubirea faţă de Dumnezeu. De-a lungul a două milenii, omenirea a înlocuit lutul vaselor sfinte cu aur, motivând că astfel…

Mai mult...

Mozaic de toamnă cu repetiţii pentru… Crăciun

În după masa zilei de 12 septembrie 2012, Parlamentul European va analiza situaţia României scoasă la iveală de ..referendum. Materialul de bază îl vor prezenta ei. Noi vom avea două posibilităţi, fie să recunoaştem şi să ne angajăm, fie să negăm şi să facem larmă că doar, doar se vor mai înmuia atitudinile. Era să uit de cea de-a treia posibilitate în care grupurile noastre de europarlamentari ar urma să se bălăcărească acolo, în aşa hal, încât francezii să se bucure că în locul ţiganilor cerşetori, la ei, n-au ajuns…

Mai mult...