În aşteptarea bunului simţ

  Îmi plac oamenii politicoşi, nu am ce face. Nu vreau şi nu mi se pare firesc să fac rabat de la bun simţşi atunci am anumite aşteptări şi de la ceilalţi. Sigur, nimeni nu mi-a dat în scris negru pe alb că va fi cu bun simţ în ceea ce mă priveşte ori că se va purta politicos şi elegant. Şi totuşi, aşteptările mele sunt acolo, există aşa nevăzute cum sunt, întocmai ca elefantul alb, aducându-mă nu o dată la disperare. Pentru că asta mă încearcă de fiecare dată…

Mai mult...

Statul la coadă, sport naţional

Eram mic copil când m-am aşezat la prima coadă. Nu-mi amintesc la ce era, dar pe atunci, nici nu prea conta. Simplul fapt că “băga” ceva la magazin, într-o perioadă în care consumul era raţionalizat, iar rafturile, goale, era un eveniment la care trebuia să ia parte tot cartierul. Am stat la coadă la carne şi salam de vară, la portocale ori banane, la vată şi lapte, la butelie, la cinematograf… O dată ştiu că am stat la coadă la Uz Casnic-ul din cartier ca să iau o mătură şi…

Mai mult...

Manevre

• De pe fronturile electorale veşti bune, maică. Încă mai sunt ulei, făină, găleţi şi pungi. Multe pungi. Multe, multe pungi. Cică USL ar câştiga şi în Colegiul Şimleu. Aşa ar spune inclusiv un sondaj al PDL. Zvonuri, dom’le! Oricum, PDL a făcut, destul de probabil, o gafă cu ARD. Mai nimeni nu a auzit de construcţia asta „de dreapta”. Vom vedea dacă gafa (inabilitatea, constrângerea, spuneţi-i cum vreţi) se va asemăna, ca proporţii, cu cea a PNŢCD din 2000 cu CDR tot 2000, fie-i ţărâna electorală uşoară! • Sloganuri.…

Mai mult...

Chiulul de lun(e)a asta

  S-a întâmplat iar ca elevii sălăjeni să calce pe bec şi să fugă de la ore ziua-n amiaza mare, îngroşând statistica absenteismului românesc a unităţilor de învăţământ. După clasica formulă “Decât dimineaţa-n bancă, mai bine la cafea, în bar”, liceenii ies frumuşel pe poarta şcolii şi se fac nevăzuţi în crâşmele şi pub-urile aflate în vecinătate. Şi nu stau câte 10-15 minute, ci înşiră poveştile câte două, trei ore, semn că nu au la purtător chef de studiu, ci doar de tăiat frunză la câini. Sigur, un oarecare grad…

Mai mult...

Alea iacta est!

Alexandru Lapuşan Zarurile au fost aruncate (Cezar,49 Î.H.). Cohortele politice, în principal ale celor două blocuri politice, au pornit ultima bătălie (din acest an!). De o parte USL-ul, cu materiale vizuale de propagandă elaborate pe un concept gândit cu mult timp în urmă, a inundat reţelele electorale şi panourile comerciale. Chiar dacă liderii s-au prins în prea multe controverse fără valoare politică, structurile lor (special ale PSD) au funcţionat şi de această dată aproape perfect. Fără a avea vreo problemă în accesul la resurse, USL-ul s-a impus pe toate palierele…

Mai mult...

De mici, plini de fum(uri)

Fumatul dăunează grav sănătăţii. Marile companii de tutun infirmă acest „slogan”, inscripţionat pe pachetele de ţigări, în timp ce specialiştii din sănătate continuă să caute dovezi solide că ţigările afectează grav aparatul respirator. Cu toate acestea, tutunul pare să câştige teren, iar vârsta la care ajung să fumeze adolescenţii şochează de-a dreptul. Studiile efectuate de specialiştii în domeniu arată că adolescenţii, încă de la vârsta de 10 ani, pun ţigara în gură. Ajung, treptat, să fumeze tot mai multe ţigări, astfel încât la vârsta majoratului devin fumători înrăiţi. Ce anume…

Mai mult...

Megalomania nu ne duce în rai

Catedrala Mântuirii Neamului, o mostruozitate de clădire, pentru care vor fi cheltuiţi 600 de milioane de euro, este cel mai scump proiect imobiliar din România de după Revoluţie. O parte din banii ăştia provin din buzunarul românilor, indiferent că-s ortodocşi, catolici, protestanţi, adventişti, baptişti, penticostali ori atei. Nu i-a întrebat nimeni dacă sunt de acord ca taxele şi impozitele pe care le dau statului să fie folosite pentru construcţia acestui edificiu, mai ales când există atâtea sectoare ce ar avea nevoie urgentă de finanţare. 5 milioane de lei s-au evaporat,…

Mai mult...

„Parlamentară” sau „prezidenţială”? Bananieră

Daniel Săuca De multe ori, de prea multe ori, văzând spectacolul politic de pe „sticlă”, îmi vine să mă întorc la texte mai vechi. De ce? Pentru că, în esenţă, lucrurile nu s-au schimbat. Reproduc aici, cu mici adaptări, un text apărut în 2006. Iată că după atâta frig şi ploaie, pardon, „dosariadă”, a ieşit şi soarele, de un portocaliu spălăcit, da’ asta-i altă poveste. Aflat la malul mării, la „şcoala de vară-toamnă” (vorba d-lui Orban, Ludovic) a tinerilor pedişti, preşedintele Băsescu a „întors-o”: să mai lăsăm „dosariada”, să ne…

Mai mult...

Start în bătălia electorală

Iată că am intrat oficial în campania electorală pentru parlamentare. Mă gândeam că termenul de ”război” ar fi fost, poate, nepotrivit. Asta nu din cauza mijloacelor utilizate ci pentru că este foarte probabil ca alegerile parlamentare să nu fie decât încă o etapă în perpetua vrajbă cu care deja ne-am obişnuit. Dacă avem în vedere tradiţionalele ”trădări” din politică dar şi faptul că războaiele se pot câştiga şi la masa verde, rezultă că suntem departe de o perspectivă certă în viitorul apropiat. Deci parlamentarele ar putea fi doar o altă…

Mai mult...

Bacşiş pentru incompetenţă

Doi tineri, soţ şi soţie, se hotărăsc să servească cina în oraş. Ajung într-un restaurant, se aşează la masă şi aşteaptă vreo câteva minute bune până când se apropie cineva, într-un final, şi de masa lor. După ce dă bineţe cu o jumătate de gură, chelnerul le aşează meniurile în faţă şi se face imediat nevăzut, înainte să apuce tinerii să deschidă gura să ceară ceva de băut. După alte câteva minute, sunt întrebaţi dacă au hotărât ce vor. Ambii cer recomandări despre preparatele culinare, despre mâncarea specifică restaurantului, la…

Mai mult...

Justiţie de catifea

Nu trece o săptămână fără să rămân uimită în faţa mănuşilor de catifea pe care le îmbracă justiţia din România. Acolo unde ar trebui să fie o mână de fier înzăuată, găsim exact moliciuni de care nu este nevoie când se încalcă legea. Aşa se face că, mai mereu, cei care comit greşeala de a călca pe bec şi de a lua totul în derâdere scapă cu basma curată, de parcă infracţiunile comise sunt absolut zero. Situaţia este aceeaşi în întreaga ţară, iar plaiul mioritic a ajuns un loc cu…

Mai mult...

Puţin respect, vă rog!

Oricât aş încerca să mă împac cu ideea că “asta este situaţia” şi că “nu putem mai mult”, mi-e imposibil să nu-mi ies din pepeni când mă lovesc de incompetenţa, indolenţa şi nesimţirea funcţionarilor din instituţiile publice ori a comercianţilor. Nu de alta, dar pe banii mei am tot dreptul din lume să ridic pretenţii. Nu aştept să mi se întindă covorul roşu, dar când intru într-o instituţie a statului, în care fiecare angajat este plătit din banul public, prin urmare şi al meu, pretind să fiu tratată cu respect.…

Mai mult...

Nimic. Nimic serios

La ce să ne aşteptăm în campania electorală? Evident, la nimic. La nimic serios. „Ofertele” prea multor candidaţi sunt penibile. Ale altora nu transmit nimic, în afară de ură. Multă ură. Şi ulei. Şi zahăr. Şi mulţi, mulţi bani. Din această perspectivă, ne aflăm în aceeaşi „paradigmă” simplistă, a luptei dintre bine şi rău. Ei sunt buni, ceilalţi sun răi. Demonizare reciprocă. De prea mulţi ani, partidele se află într-o campanie electorală permanentă. Fireşte, şi-au pierdut resorturile programatice. Sau, ca să fim mai exacţi, programele, proiectele, construcţiile nu mai interesează…

Mai mult...

Maşina, pagubă necesară

Piaţa auto românească îşi continuă drumul la vale, probabil din cauza controversatei taxe auto, de creşterea continuă a combustibililor, de creşterea costurilor de întreţinere şi, nu în cele din urmă, de buzunarele sparte ale românilor. Taxa auto. Această taxă a suferit modificări succesive, fiind completată de anumite schimbări de calcul, cu menirea ascunsă de a ocoli, parese, avertismentele lansate de oficialii europeni potrivit cărora taxa auto este ilegală. Istoria taxei a început în urmă cu mai bine de cinci ani, când a fost reglementată drept taxa de primă înmatriculare. Românii…

Mai mult...