Categorie: Editorial

Practic, presa din Sălaj dezvoltă – ca de altfel în majoritatea celorlalte judeţe din ţară – trei mari tipuri de jurnalism. Însă, spre deosebire de alte judeţe, la noi, cel mai răspândit dintre ele este jurnalismul de informare (cel de bază), de opinie (aproape irelevant, ca pondere) şi de investigaţie (aflat pe cale de dispariţie). Tocmai de aceea, jurnaliştii de opinie şi investigaţie sunt preferaţi de majoritatea redactorilor şefi şi de patroni, întrucât acest gen de gazetari exprimă o atitutine şi, de asemenea, punctele de vedere sau – hai să…

Mai mult...

În aceste vremuri în care toată lumea are nevoie de prezenţă online, mai toate afacerile româneşti lucrează ca faxul. Chiar dacă mulţi nu înţeleg utilitatea acestui instrument de promovare, marketing sau retail, devenit vital în secolul al XXI-lea, oportunutăţile oricărei afaceri inclusiv a imaginii personale se pierde, iar cei rămaşi în urmă riscă să nu mai fie în stare să recupereze. Calculatorul, lumea virtuală, prezenţa online este de altfel una din metodele prin care fiecare se face cunoscut, fiind şi o metodă propice de prosperitate. Un studiu realizat de Institutul…

Mai mult...

Daniel Săuca E bine să ne aducem aminte: prin 2006, revenind la oile noastre, mândrul şi cornutul proces de aderare – integrare, mi-a atras atenţia un interviu din EVZ cu Toader Nicoară, „specialist în istoria mentalităţilor colective”. Dl. Nicoară spunea atunci că „balcanismul va ajuta românii la integrarea în UE, iar pentru transilvăneni va fi mai uşor datorită influenţei germane”. Şi că „ardelenii sunt favorizaţi şi de disciplina socială învăţată de la habsburgi”. Balcanismul ne va ajuta din perspectiva adaptabilităţii. Atunci eram sceptic. Şi pentru că ardelenii actuali nu prea…

Mai mult...

La aproape 80 de ani badea Gheorghe se gândeşte că e momentul în care trebuie să înceapă pregătirile pentru iarnă. E adeptul principiului „vara sanie şi iarna căruţă”. Are nevoie de lemne şi nu îndrăzneşte să meargă în pădure să taie vreunul, nici în toiul iernii, chiar dacă nu mai are cu ce să se încălzească, numai cu aprobare. Pădurea, câteva hectare, vreo patru, a moştenit-o de la tatăl său care la rândul său a muncit din greu să o cumpere. Nu doar pădure ci şi terenuri agricole, pământuri. Tata…

Mai mult...

Se ştiu multe, chiar foarte multe. Nimeni nu-i chiar atât de prost să nu-şi dea seama de ce se petrece în jurul său, de ce societatea involuează, de ce unii aflaţi pe drumul vieţii depăşesc cu neruşinare fără să semnalizeze şi de ce alţii mor cu dreptatea în mână. Veche şi cunoscută e vorba „se ştie când lumea”, însă nimeni nu are curajul să dea exemplu. Multora le lipseşte curajul şi puterea exemplului. Unii se cred prea „mici” pentru a „lupta” singuri contra vântului. Uneori, în societatea românească, mai ales…

Mai mult...

„Nu muşca mâna care te hrăneşte”, spune un vechi proverb. Nu toţi ţin, însă, cont de înţelepciunea ce se ascunde în spatele acester vorbe şi sunt mereu pregătiţi să sară la gâtul celor care, la un moment dat, le-au întins o mână. Nemulţumiţi de aceeaşi „hrană” ori de porţia prea mică pentru stomacul lor prea mare, căţelandrii sunt capabili să se transforme în nişte fiare, cărora le sticlesc ochii la gândul că vor apuca o bucată mai mare de ciolan sau, de ce nu, ciolanul întreg. Ceea ce poate părea…

Mai mult...

Procentul de promovabilitate al examenului de maturitate, al bacalaureatului, din acest an e mai mare faţă de cel de anul trecut cu 15 procente. Peste 58 la sută din elevii din Sălaj au reuşit să obţină o notă de trecere. Deţin o diplomă în baza căreia se vor înscrie la diferite universităţi. Cei mai buni, cu note mari la bac, eminenţele, vor intra direct la facultăţi fără a mai da examene de admitere. Asta pentru că au demonstrat că ştiu cu adevărat pe ce drum să o ia în viaţă.…

Mai mult...

• Vă mai aduceţi aminte? La un moment dat a existat un proiect de lege privind ponderea ştirilor negative şi pozitive în ştirile din audiovizual. Proiectul a fost votat în unanimitate în una din camerele legislative. Nu mai ştiu ce s-a întâmplat cu această trăsnaie, ca să nu-i spun prostie. A fost abandonată? Şi, totuşi, nu cumva suferă mass-media – în special televiziunile cu oarece audienţă – de morbul difuzării aproape numai de „ştiri negative”? Probabil. Ceea ce pare sigur e altceva: nu mai contează „negativul” sau „pozitivul”. Contează cine…

Mai mult...

Clasa politică se pregăteşte şi ne pregăteşte de noi confruntări. Nici pomeneală să fie confruntări politice, normale în orice stat democratic. La noi, ca la nimeni, sunt confruntări pe viaţă şi pe moarte în care fiecare se foloseşte de toate mijloacele la îndemână pentru a-şi izola (adversarul). Deşi nu eram parte în ciorovăială, am avut cel mai mult de pătimit. Nu eraţi voi parte, ar spune cineva, însă oare rotaţia la putere a aceloraşi răi, incompetenţi fără nici o responsabilitate faţă de ţară, nu s-a făcut prin votul vostru? Şi…

Mai mult...

    După ce rezultatele la Evaluarea Naţională au creat niscaiva tensiuni politice în ţară, fraudarea examenului de bacalaureat la liceul bucureştean pare să aibă un impact social dezastruos. Elevii şi profesorii care au dat dovadă de demnitate şi corectitudine, sunt sancţionaţi de sistemul de învăţământ, prin pierderea, de pildă, a locurilor fără taxă la facultate, în favoarea celor care au furat şi copiat, „ocrotiţi” de acelaşi sistem. Atât examenul maturităţii cât şi sistemul de învăţământ reuşesc să-şi piardă din credibilitate de la an la an. O dovadă ar fi…

Mai mult...

Ba-s subiectele prea grele şi cad candidaţii pe capete la examene, ba-s prea uşoare şi iese tămbălău pe marginea acuzaţiilor de „fraudă instituţionalizată”. Nicicum nu e bine. Un lucru pare să fie cert: nivelul de pregătire al absolvenţilor, indiferent că vorbim despre cei care părăsesc gimnaziul ori de cei care ies de pe băncile liceului, lasă de dorit. Iar vina pentru situaţia creată este împărţită. De o parte avem sistemul educaţional superficial şi ineficient, aflat într-o continuă degradare, lipsa unei reforme în Educaţie şi cadrele didactice tot mai dezinteresate şi…

Mai mult...

Sănătatea şi educaţia sunt cele mai importante ramuri ale unei societăţi. Fără de ele, societatea nu va putea evolua şi fără investiţii capitale în aceste două domenii majore totul va continua să fie aşa cum e acum sau poate chiar mai rău. La noi românii, peste tot, pentru orice se plăteşte. Cu rost sau fără rost, oricine trebuie să plătească. Pentru sănătate, toţi cei care muncesc, plătesc. E corect, chiar foarte corect având în vedere principiul solidarităţii prin care trebuie ajutaţi cei de lângă noi, aflaţi în suferinţă, însă de…

Mai mult...

Posibil moto: „Aceeaşi mizerie ne tratează, prin rotaţie, ca pulime. Iar noi înghiţim, că doar nu suntem turci să-i scuipăm” (Mircea Toma, Kamikaze, 19 – 25 iunie 2013) Recenta decizie politică a Curţii Constituţionale, cum că referendumul cu „cvorum” de 30 la sută e curat constituţional da’ nu se aplică decât de la anul (şi la mulţi ani!), trimite în prelungiri procesul de modificare a actului (probabil) fundamental al patriei, dacă nu cumva, după un model deja aplicat la noi, se va organiza referendum câte zile va trebui pentru asigurarea…

Mai mult...

Probabil văzând golul existent în zona programelor politice pentru agricultură, Preşedintele a înfiinţat la 6 iulie 2009 Comisia prezidenţială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii. Coordonată la înfiinţare de către Dacian Cioloş, preluată (pentru scurt timp) de Mihai Dumitru şi, în ultima parte, de Valeriu Steriu, comisia a reuşit finalizarea şi prezentarea raportului luni, 01.07.2013. Costurile au fost foarte aproape de zero şi datorită angajamentului (dezinteresat pecuniar al) celor 29 de membri. Dacă la înfiinţare obiectivele (termen scurt şi mediu) vizau şi perioada actualului PNDR (unele recomandări fiind valorificate…

Mai mult...