Categorie: Editorial

Daniel Mureşan În urmă cu mulți ani, la recomandarea unui amic, am citit „Luni de fiere” a lui Pascal Bruckner, o carte șocantă, plină de cruzime, în care se descrie, cred eu, un caz patologic. Sau poate nu. Poate era un caz normal, întâlnit în stare latentă la mulți dintre noi. Un Franz și o Rebecca s-ar putea să fie în fiecare localitate. Sigur, din perspectiva lui Freud anumite aspecte devin explicabile. Dar asta e o altă poveste. Eu doresc să aduc în atenția voastră cruzimea în toate ipostazele ei.…

Mai mult...

Daniel Săuca Au curs și vor curge mulți biți pe văile internetului postmioritic și pe minunata temă: Simona Halep. Dincolo de opiniile revărsate, de la conspirații până la „mazilirea” jucătoarei, rămâne constatarea că s-a mai dus un mit (model) recent. Nu ne iese nici asta! (Se pregătește Popovici?) „Comunicatorii social-democrați și liberali au fost instruiți cum să răspundă dacă sunt întrebați despre negocierile purtate de liderii PSD și PNL privind listele comune pentru toate alegerile de anul viitor, potrivit punctajelor interne consultate de Libertatea” (libertatea.ro). E puțin probabil în Sălaj…

Mai mult...

Daniel Săuca Vai, de câte ori am auzit fraza asta în ultimii 34 de ani… „Nu e momentul” nici pentru regionalizare, nici pentru reforma administrativă, nici pentru modificarea Constituției, nici pentru… Acționăm pompieristic. Doar când arde, când ne ajunge cuțitul la os. Când nu mai avem încotro. „Nu e momentul” și pentru că, la noi, extraordinar, mai tot timpul sunt alegeri. Pardon, campanii electorale. De 34 de ani, țara e într-o continuă campanie electorală. Și de asfaltări și de turnat betoane. Și de schimbat dale. „Nu e momentul” nici pentru…

Mai mult...

Daniel Mureşan Parcă dintotdeauna și pentru totdeauna, pentru mine în septembrie începe școala. Nu e vorba despre nostalgie, este pur și simplu bucuria de cunoaștere, de dorință de a afla. Dascălii noștri ne-au pregătit, mai mult sau mai puțin pentru ceea ce suntem acum. Bine, în ultimii ani mai puțin, fiindcă decidenții noștri politici nu mai au ca prioritate școala… Pentru cei care calcă pentru prima oară pe treptele unei școli, septembrie e o perioadă de neliniști și frământări. Au deja ghiozdanele cumpărate, stilourile și creioanele aranjate frumos în penar,…

Mai mult...

Daniel Săuca Nu știu cum se face, dar nu e zi lăsată de la Dumnezeu să nu „explodeze” vreun subiect legat de minunatul haos românesc. Fără comentarii, câteva fragmente din media de ieri. Cu „tendințe” sau fără, dau socoteală de imaginea „explozivă” a prea multor aleși ai neamului. Răzvan Prepeliță: „Presa internațională care anunță la unison găsirea dronei, de la Associated Press la Al Jazeera, este inexactă. De fapt Ministerul Apărării și președintele aveau dreptate: drona rusească nu căzuse pe teritoriul României. Ea încă zbura nestingherită pe deasupra noastră atunci…

Mai mult...

Daniel Mureşan Un amic mă certa zilele trecute că editorialele mele sunt prea pesimiste, că nu e chiar așa rău în România… Da, poate că amicul are dreptate, dar prosperitatea, atâta câtă este, e dată în mare măsură de apartenența noastră la Uniunea Europeană. În rest, corupție, un eșichier politic dezastruos, educație și sănătate la pământ. Dezastru este numele tău, România. Aranjat, frezat, mediatizat, e prezent peste tot, e pe buzele tuturor românilor. De-a lungul anilor a purtat diverse nume: revoluție, mineriadă, Iliescu, Caritas, Berevoiești, Târgu Mureș, Băsescu, parlament, Onești,…

Mai mult...

Daniel Săuca Dacă iei în serios ce se întâmplă în România, e posibil să o iei razna. Sau, mă rog, dacă îți pasă. Vorba unei celebre, pentru unii, realizatoare de emisiuni, dacă te uiți la știri, ți se face rău. Așa că, doamna propunea ceva mai liniștitor, mai romantic, o comedie romantică. Firește, în fața griului apăsător o posibilă soluție de „salvare” e rozul romanțios. Nu știu câți români scapă, măcar pentru câteva ore zilnic, de grijile vieții astfel (și sunt destui, dacă luăm de bune măcar datele audiențelor tv),…

Mai mult...

Daniel Săuca De pe vremea când eram editor în presa de „linia întâi” (ce vremuri… într-un fel mi-e dor de presa de altădată) m-am obișnuit să citesc zilnic ce scriu alții. Colegi din mass-media din țară și nu numai. Și astăzi fac același lucru chiar dacă, nu de puține ori, nu pot valorifica, într-un fel sau altul, lecturile mele. Ei bine, mă bucur atunci când găsesc texte care îmi plac, articole ce amintesc de celebra „presă de calitate”. Sau măcar de libera exprimare a opiniilor. Alex Livadaru: „E o tensiune…

Mai mult...