Istorie uitată

Daniel Mureşan Chiar de la începutul anilor ’90 românii au pornit într-o cursă pentru a şterge istoria. Monumente, case, clădiri, locuri care mai păstrau încă umbrele marilor înaintaşi au fost distruse fără milă. De cele mai multe ori pentru ca unii să intre în posesia unor terenuri de valoare. Uneori din neştiinţă, iar în foarte multe cazuri din prostie. Mulţi dintre români au uitat ce înseamnă tradiţia, istoria şi mândria unei naţiuni. În străinătate, chiar şi cea mai mică piatră are valoare istorică si este păstrată, întreţinută şi pormovată turistic.…

Mai mult...

106 ani de la nașterea lui Corneliu Coposu

În urmă cu 106 ani, în casa parohială a preotului greco – catolic din Bobota, s-a născut unul dintre cei mai reprezentativi sălăjeni ai tuturor timpurilor – Corneliu Coposu. O personalitate uriașă în galeria marilor oameni de stat ai secolului trecut, un exemplu al consecvenței, moralității și patriotismului luminat. Publicăm, în această zi, un articol scris de criticul şi istoricul literar Mircea Popa, articol apărut în revista „Caiete Silvane”. Exemplar strălucit al politicii noastre interbelice, Corneliu Coposu a fost totodată și un apărător devotat al cauzei naționale. Mărturie a acestei…

Mai mult...

Se reiau slujbele în biserici: “Ghidul enoriașului” în starea de alertă

Având în vedere faptul că de la începutul acestei săptămâni a încetat starea de urgență și aplicabilitatea Ordonanțelor militare care au limitat importante aspecte ale vieții religioase publice, în urma consultării cu Guvernul României, Patriarhia Română a transmis Episcopiilor din teritoriu mai multe îndrumări privind accesul credincioșilor ortodocși în lăcașurile de cult, în cimitire, precum și în ceea ce privește  participarea acestora la slujbele din lăcașurile de cult. Accesul credincioşilor în lăcașurile de cult  – Persoanele care au acces în biserică, pentru rugăciune individuală şi spovedanie, vor respecta distanţa de…

Mai mult...

Urbanism zălăuan

(…) În perioada de înflorire a vieţii urbane în Transilvania medievală, interioarele locuinţelor orăşeneşti şi unele interioare din satele ardelene încep să fie decorate cu diverse piese încă din secolul al XVI-lea. Experimentările decorative europene din secolele următoare – XVII – XVIII şi XIX – sunt adoptate cu puţină întârziere în ţinuturile transilvane, locuitorii acestor zone fiind mai conservatori decât cei din centrul, vestul şi sudul Europei. Decoraţiile interioare în stilurile caracteristice epocilor gotic, baroc, Biedermeier clasic şi transilvănean, art-nouveau etc, au beneficiat de un spaţiu larg de manifestare prin…

Mai mult...

10 Mai a fost Ziua Națională a României

Între 1866-1947 Ziua Națională a României a fost sărbătorită în data de 10 Mai. Mai apoi, între 1948 și 1989 această zi a fost schimbată, de către comuniști, cu ziua de 23 August. Pentru ca, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de Președintele Ion Iliescu, ziua de 1 Decembrie a devenit zi națională și sărbătoare publică în România, până astăzi. De ce aceste zile naționale deosebite și modul lor diferit de sărbătorire, în cele ce urmează. Declararea în cursul anului 1853 a conflictului armat între Imperiile Rus…

Mai mult...

Inginerul agronom Lazăr Maior (1871-1948) – personalitate sălăjeană mai puțin cunoscută

Semnatar al Unirii Transilvaniei cu România, om de vastă cultură, inginer agronom și sfătuitor al țăranilor din Pericei, Lazăr Maior se înscrie, la loc de cinste, în galeria marilor personalități sălăjene, din generația Marii Uniri. Lazăr Maior s-a născut în luna februarie 1871 la Crasna, din părinţii George Maior şi Roza Maior, născută Oros. Tatăl său, George Maior s-a născut în anul 1836 în comuna Săcălăşeni, judeţul Maramureș, dintr-o familie cu vechi tradiţii preoţeşti, printre aceştia numărându-se şi vrednicul episcop al Blajului, Grigore Maior. Absolvent de studii universitare în domeniul…

Mai mult...

Mina Lupoaia în documente de arhivă

Tata a fost miner. Printre primele mele amintiri sunt, de aceea, şi cele legate de mineri şi minerit. De prima intrare în gura de mină şi de lumina, din spatele tău, tot mai mică pe măsură ce înaintezi. Ori de întoarcerea capului, mereu şi mereu, cu speranţa că încă se mai vede acolo. Sau de teama care te cuprinde atunci când în spate nu mai există decât întunericul. De coborârea cu colivia, de aerul umed, irespirabil aproape. Apoi, de dorinţa de a te reîntoarce afară şi drumul înapoi, spre lumina…

Mai mult...