Timişoara va fi Capitala Europeană a Culturii în 2023

Parlamentul European a votat propunerea Comisiei Europene de a extinde anul exercitării titlului de Capitală Europeană a Culturii pentru Timişoara, în 2023, conform unui comunicat trimis redacţiei. Modificările cu privire la anul desfăşurării evenimentelor centrale din cadrul capitalelor culturale europene au survenit ca urmare a izbucnirii pandemiei cu noul Coronavirus şi a condiţiilor sanitare impuse, care împiedică desfăşurarea evenimentelor culturale şi artistice, dar şi circulaţia persoanelor, în condiţiile prevăzute iniţial în programele culturale ale acestor oraşe. Simona Neumann, directorul executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Europeană a Culturii: „Comisia CULT a…

Mai mult...

Gabriela Hossu pierde funcția de manager al Casei Municipale de Cultură Zalău

Persoana cu cea mai înaltă funcție în cadrul Casei Municipale de Cultură Zalău, Gabriela Hossu, nu a reușit să obțină punctajul minim pentru a rămâne în continuare în această funcție. Ea va asigura în continuare conducerea instituției, deși nu mai este manager, fiindu-i delegate atribuțiile de conducere până la organizarea unui concurs.

Mai mult...

Șapte sigilii care au aparținut unor instituții, organe de conducere și instanțe administrative din Șimleu Silvaniei, județul Sălaj (1922)

Laurențiu-Ștefan Szemkovics La Arhivele Naționale Istorice Centrale (Comisia Consultativă Heraldică, dosar nr. 56, fila 9) se află câteva sigilii care, conform legendelor, au aparținut, în 1922, unor instituții, organe de conducere sau instanțe administrative din Șimleul Silvaniei, județului Sălaj: Primăria orașului, Consiliul orășenesc, Consiliul orășenesc ca autoritate industrială, Sedria orfanală a orașului, Esactoratul orașului, Oficiul de dare al orașului, Oficiul de cassă al orașului. Ele au formă rotundă, cu diametrele de 33 mm și au fost imprimate cu cerneală purpurie. Cele șapte sigilii cuprind în emblemă o stemă pe care…

Mai mult...

Cărţi pentru însănătoşirea limbii române

MOTTO:   “Parcă nicicând nu s-a vorbit atât de neglijent și de prost ca în România ultimilor ani.“ (Radu Paraschivescu, scriitor) În ziarul din 15 octombrie, am publicat articolul  “Mai este dulce și frumoasă limba româna?“. Problema principală abordată a fost îndeosebi degradarea prin agramatisme de toate tipurile a limbii române actuale. Aceeași temă de mare actualitate o reliefează într-o altă varietate de modalități scriitorul Radu Paraschivescu în numeroasele sale opere de mare succes în rândul marelui public. În secolul al XIX-lea, Gustave Flaubert, autorul romanului  “Doamna Bovary“, și-a propus să…

Mai mult...

10 motive pentru care preţuiesc revista „Caiete Silvane”

În România, ”țară tristă, plină de umor„ (Bacovia), în care mulți vorbesc, puțini ascultă, mulți scriu, puțin citesc, un aspect pozitiv după 1989 este creșterea numărului publicațiilor culturale. Iubitorii de cuvânt scris au de unde alege: „România literară”, „Viața Românească”, ”Luceafărul de dimineață”, Convorbiri literare”, “Familia”,”Tribuna”, “Ramuri”, “Contemporanul”, “Dilema veche”, “Observator cultural”, “ Revista 22”, “Secolul XXI”, “Vatra”, ‘Poesis”, “Orizont”, ”Astra”, “Tomis”, “Apostrof” etc. În acest context, a dori să înființezi o nouă revistă culturală într-un județ nu prea mare, este un act de mare curaj. Acesta l-a avut în…

Mai mult...

17 octombrie 1944 – Eliberarea Zalăului, în documente de arhivă

În seara zilei de 23 august 1944, Regele Mihai anunţa, la radio, încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite. România, spunea el, îşi va mobiliza toate forţele pentru „a elibera pămânul Transilvaniei noastre de sub dominația străină”. Dar armistiţiul nu va fi semnat decât multe zile mai târziu, în noaptea de 12/13 septembrie, la Moscova. Abia atunci principala preocupare a noilor aliaţi a devenit campania împotriva forţelor germane şi ungare din Transilvania. Până la acea dată, însă, sovieticii au luat zeci de mii de prizonieri români (profitând de faptul că până în…

Mai mult...