Monumentul Eroilor din Zalău (1925)

Marin Pop Prima mare conflagrație mondială a însemnat multă jertfă și suferință, lăsând în urmă pierderi materiale uriașe, dar și foarte mulți copii orfani și văduve, care erau lăsate, de multe ori, în voia sorții, fără nici un venit. Pentru a cinsti memoria celor care s-au jertfit pentru țara lor, la scurt timp după încheierea conflagrației a apărut lăudabila inițiativă de a înființa o asociație, care să se ocupe cu îngrijirea mormintelor eroilor, ridicarea unor monumente de for public etc. Astfel, la 12 septembrie 1919, ministrul de Război, general Corp…

Mai mult...

Despre cele mai vechi descoperiri monetare medievale din Zalău (sec. XII-XIII)

Emanoil Pripon Cele mai vechi descoperiri monetare medievale de pe teritoriul municipiului Zalău se datează în secolele XII-XIII și sunt reprezentate de monedele din argint cunoscute sub denumirea de pfennigi de tip Friesach. Orașul medieval Friesach, situat în sudul Austriei, a fost un important centru economic, situat pe ruta comercială Viena-Veneția, care printre alte privilegii, deținea și dreptul de a emite monedă proprie. Monedele emise aici timp de două secole și jumătate s-au bucurat de o largă apreciere în Europa centrală, fiind considerate, „valuta forte” a epocii. În anul 1979…

Mai mult...

Filatelie şi istorie poştală – contribuții privind istoria Poştei din Zalău

Primele informaţii despre o poştă regulată le găsim în epoca romană. După războiul din 105/106, romanii au construit masiv reţele de drumuri, una din rutele principale fiind Apulum Saliconae – Potaisa – Napoca – Porolissum. Pe această rută circula poşta romană ”cursus publicus”, atât ca poştă rapidă cât şi ca poştă pentru transporturi. Mai apoi, abia în 1093 avem informaţii despre regimul poştal, când regele ungar Ladislau cel Sfânt (1077 – 1095) emite un decret prin care se asigură ”circulaţia rapidă şi nestânjenită a curierilor”. Astfel, la cerere (în afara…

Mai mult...

Ceramica de Zalău, vedetă la Muzeul Astra din Sibiu

Muzeografii Camelia Burghele, Szabo Attila și Emanoil Pripon deschid astăzi, la Sibiu, ”Un altfel de târg al olarilor”, ediția a IX-a, organizat de Muzeul Astra, unde ceramica de Zalău este vedeta evenimentului. ”În secolele XIX-XX Zalăul a fost unul dintre cele mai fertile şi reprezentative centre de olărit din Transilvania, producând o marfă de calitate ridicată, specifică standardelor cerute de prevederile breslei. Marfa specială a fost ulciorul de apă nesmălţuit, vas răspândit în arie largă începând din mijlocul Transilvaniei până prin zona transdanubiană din Câmpia Maghiară. Totodată marfa smălţuită produsă…

Mai mult...

Un an de la plecarea lui Ghelasie Spătăcean, părintele Mănăstirii Voivodeni

S-a împlinit un an de la plecarea către cele veșnice a celui care a fost Ghelasie Spătăcean, starețul Sfintei Mănăstiri „Schimbarea la Față” din Voivodeni, comuna Dragu. Starețul și-a dedicat ultima parte a vieții acestui lăcaș de cult iubit de creștinii din toată țara, mănăstire a cărei piatră de temelie a fost pusă chiar de el.

Mai mult...

Pro Teatru deschide “Curtea Artiștilor” cu nume grele ale scenei românești

Asociația Pro Teatru anunță deschiderea festivalului “Curtea Artiștilor” ediția a IV-a. Festivalul va avea loc în același spațiu ca în anii precedenți și va aduce la Zalău nume importante precum Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Marian Râlea, Ada Milea, Emeric Imre, Bobo Burlăcianu, Richard Balint, Sebastian Lupu și mulți alții. Primul spectacol “Nimeni nu știe ce e în inima mea” cu Florin Coșuleț,

Mai mult...

Surprizele tavanului casetat din Biserica Reformată Crasna

Octombrie 1517. Martin Luther (1483-1546) preot catolic, doctor în teologie, nemulțumit de faptul că din punctul său de vedere Biserica s-a îndepărtat de misiunea pe care o are în lume prin vânzarea indulgențelor, a redactat 95 de teze despre care legenda spune că le-ar fi bătut pe ușa bisericii din Wittenberg. Fără să vrea, momentul a reprezentat scânteia Reformei din Germania care se va propaga cu repeziciune în întreaga Europă. Nici Transilvania nu a scăpat de ”vâlvătaia” reformei religioase, cele trei națiuni favorizate, ungurii, sașii și secuii, care erau catolici,…

Mai mult...