Un duhovnic spunea, atât de frumos, “Credința este puterea de a iubi”. Aș vrea să adaug și dovada că iubești. Rugăciunea sinceră stă la baza oricărei credințe. Ma întreb însă, uneori, oare Dumnezeu are nevoie de rugăciunile noastre prin care de cele mai multe ori cerem ceva? Ce-o gândi când ne tot aude cum cerem neîncetat? Câți dintre noi ne rugăm pentru că mulțumim, câți pentru a cere ceva? Câți înțelegem, de fapt, ce este o rugăciune fără să facem o confuzie, fie și fonetică, cu o rugăminte? „Dă-ne, Doamne! Doamne-ajuta! Ajută-mă, Doamne!” Totul la imperativ, cum ar veni, „Doamne, dar îmi tot trebuie, înțelegi?”.
Mai mult...Multe rugăminţi, puţine rugăciuni
