(…) Nu se vorbește nimic despre școala online la care nu au acces jumătate din copiii României, nu se spune nimic despre criza unor medicamente vitale, despre falimentul celor care aveau o cabană, o cafenea, un hotel, despre lipsa totală a măsurilor eficiente, concrete, de ajutorare a oricărei entități care nu are legătură sau nu face parte din stat. Ni se întoarce forțat capul către realizări și împliniri mărețe care, de fapt, nu există. Aleșii neamului stau acolo, în bula lor, și urzesc, pe același stil mizer și nenorocit, planurile lor, prin care interesele, bunăstarea și jupuirea românilor să continue, mascate, evident. În măsuri de sprijin de un real folos…
Mai mult...Câți ca voi?
