Transpunerea în legislaţia românească a unei directive europene dă dreptul românilor să se trateze în orice ţară din Uniunea Europeană, însă, costul oricărui tratament sau a oricărei proceduri efectuate în străinătate trebuie achitat, iniţial, integral, de către asigurat. Conform spuselor preşedintelui Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Sălaj, Marius Tăutu, doar la întoarcerea în ţară, dacă va avea documetaţia completă, i se va deconta o parte din sumă. „Nu va primi, însă, toată suma, ci doar contravaloarea procedurii sau tratamentului respectiv în România. Spre exemplu, pentru asistenţă spitalicească, nivelul de rambursare va fi cel mai mare ICM din ţară, respectiv cel de la Spitalul Judeţean de Arşi din Bucureşti, de aproximativ 4.200 de lei, însă, cred că în străinătate costul este semnificativ mai mare”, a explicat Marius Tăutu.
Contravaloarea asistenţei medicale transfrontaliere va fi rambursată de către casa de asigurări de sănătate care a întocmit solicitarea de acordare de prevedere bugetară, în lei, în termen de maximum 60 de zile de la data alocării de prevedere bugetară. De pildă, în cazul în care o hernie de disc costă în România 1.000 lei şi în statul membru X costă 1.500 lei, decontarea se face la valoarea de 1.000 lei, iar în cazul în care o peritonită costă în România 700 lei şi în statul membru Y costă 500 lei, decontarea se face la valoarea de 500 lei. De exemplu, un bolnav plăteşte în Germania pentru un RMN 1.000 de lei şi i se vor returna doar 300 de lei (contravaloarea serviciului în România). De 34 de ori mai puţin primeşte o pacientă care are cancer la sân şi face 14 sedinţe de radioterapie la Institutul Saint James din Anglia. “Dacă se constată că asiguratul nu este îndreptăţit de a primi contravaloarea serviciilor respective, Casa de Sănătate, în maxim 30 de zile lucrătoare, este obligată să anunţe motivul refuzului plăţii serviciului respectiv”, a mai precizat preşedintele CJAS Sălaj.
Totodată nu sunt suportate costurile referitoare la: contravaloarea serviciilor de cazare şi de călătorie suportate de persoanele asigurate şi costuri suplimentare suportate de persoanele cu handicap din cauza unuia sau a mai multor handicapuri atunci când beneficiază de asistenţă medicală transfrontalieră. De asemenea, tot pacientul este cel care trebuie să se asigure că spitalul sau clinica din străinătate are disponibilitatea şi capacitatea să îi asigure tratamentul în perioada respectivă şi că face parte din sistemul de asigurări de sănătate.
Autorizare prealabilă pentru anumite tratamente
După cum a explicat oficialul CJAS Sălaj, potrivit Hotărârii de Guvern nr.304/2014, ce reglementează acordarea asistenţei medicale transfrontaliere, în unele cazuri, pentru a le fi decontate costurile tratamentelor în alte state europene de către Casă, asiguraţii români trebuie să obţină o autorizare prealabilă eliberată de casele judeţene. “Tipurile de asistenţă medicală pentru care se impune autorizarea prealabilă în vederea rambursării costurilor sunt: PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) în regim ambulatoriu, servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă şi spitalizare mai mare de 24 de ore pentru următoarele tipuri de tratament (implant sau înlocuire de defibrilator cardiac, endoprotezare articulară tumorală, implant segmentar de coloană, bypass coronarian cu/fără investigaţii cardiace invazive şi naşterea), medicamente în tratamentul ambulatoriu, pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate”, a precizat Marius Tăutu.
În 2014, în Sălaj, au fost solicitate doar două astfel de autorizări: una pentru un by-pass coronarian şi una pentru o endoprotezare tumorală.
De exemplu, pentru efectuarea unei investigaţii PET-CT, pentru autorizarea prelabilă, asiguratul va depune o cerere la Casa Judeţeană, însoţită de decizia aprobată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru efectuarea acestei examinări. În momentul în care asiguratul va solicita rambursarea acestor servicii, el va trebui să depună, pe lângă documentele cu care a făcut această examinare, respectiv biletul de trimitere şi decizia Casei Naţionale şi rezultatul tradus în limba română de către un traducător autorizat. “Această autorizare prealabilă se supune cam aceloraşi proceduri ca şi formularul E112″, a adăugat oficialul CJAS Sălaj.
Sălajul are datorii de peste 1,5 milioane de euro la spitalele din străinătate
Datoriile Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Sălaj către furnizorii de servicii medicale din străinătate se ridică la peste 1,5 milioane de euro. Conform spuselor lui Marius Tăutu, directorul instituţiei, acestea au fost acumulate în perioada 2007 – 2014. „Cu toate că în 2013 s-au achitat circa 1,4 milioane de lei, iar în cursul anului 2014 aproximativ 3,2 milioane de lei, a mai rămas de plătit 1.548.000 de euro. Este vorba de Italia, unde avem o datorie de peste 1,2 milioane de euro. Pe locul doi se situează Belgia, unde datoria este de peste 205.000 de euro, urmată de Spania, unde restanţele sunt de peste 143.000 de euro. Restul sunt sume mici. În schimb, nu mai avem datorii faţă de Franţa, Elveţia, Finlanda şi Slovacia. Majoritatea serviciilor medicale de care au beneficiat sălăjenii în străinătate au fost acordate în baza cardului european de sănătate, fiind vorba, în principal, de urgenţe medicale”, a explicat Tăutu.
Potrivit acestuia, datoria României faţă de ţări membre UE, în care asiguraţii români au primit servicii, se ridică la peste 212 milioane de euro. Astfel, la nivel naţional, cele mai mari datorii sunt faţă de Germania, Italia, Austria, Franţa, Spania şi Ungaria. “În ultimii doi ani s-a făcut un efort bugetar important în a achita o parte din aceste datorii. Dacă în 2012 nivelul plăţii la nivel naţional a fost de trei milioane de euro, în 2013 s-a ridicat la 33 de milioane de euro, iar în 2014 la peste 67 de milioane de euro”, a mai precizat preşedintele CJAS Sălaj.
