În sfârşit, o veste bună! Sălăjenii vor bea apă din Tarniţa

Tarniţa, lacul de acumulare din judeţul Cluj, va deveni în curând principala sursă de apă pentru judeţul Sălaj, sursele din sistemele existente în prezent urmând să fie păstrate ca rezervă.
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţele Cluj şi Sălaj, a fost inclus în Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, transmis în mod oficial Comisiei Europene de către Ministerul Fondurilor Europene. Prin acesta se propune înfiinţarea unui nou sistem de alimentare având ca sursă apa din lacul Tarniţa, tratată la staţia de epurare din Gilău.
Astfel, aproximativ 150 de milioane de euro ar urma să fie investite în judeţul Sălaj pentru ca la robinetele a peste 100.000 de consumatori să curgă apă din acumularea de la Gilău. „Proiectul vizează realizarea unei conducte de aducţiune Cluj-Sălaj cu o lungime de circa 150 de kilometri, pe traseul căreia este intercalată o staţie de pompare. Pentru a permite accesul la noul sistem a cât mai multor localităţi, se vor realiza peste 150 de kilometri de ramificaţii, o populaţie de 170.000 de locuitori din cele două judeţe urmând a beneficia de alimentare cu apă din această sursă. Din punct de vedere calitativ, cantitativ, financiar şi economic conducta de aducţiune Cluj-Sălaj este cea mai bună alternativă pentru acoperirea deficitului de apă din cele două judeţe”, au precizat reprezentanţii Consiliului Judeţean Sălaj.

Peste 100 de sate vor fi alimentate cu apă
În Sălaj, sunt prevăzute investiţii în valoare de aproximativ 150 de milioane de euro şi vizează introducerea apei potabile în 108 localităţi rurale, finalizarea lucrărilor de extindere şi reabilitare a reţelelor de apă şi canal în toate cele patru oraşe sălăjene, precum şi amenajarea unor staţii noi de pompare. În plus, în zona rurală ar urma să fie construite două staţii de epurare.
Lucrările de investiţii din Sălaj vor asigura conformarea la legislaţia europeană privind calitatea apei potabile, prin creşterea gradului de deservire în toate cele patru oraşe şi extinderea sistemului prin racordarea unor localităţi ce au serviciu de alimentare cu apă, precum şi înfiinţarea serviciului în localităţi cu minim 50 de locuitori. De asemenea, va fi asigurat necesarul de apă potabilă pentru consumatorii din zone defavorizate, în care sursele locale s-au redus dramatic datorită schimbărilor climatice.
„Proiectul va asigura alimentarea cu apă a tuturor aglomerărilor rurale cu mai mult de 50 de locuitori şi reţele de canalizare şi staţii de epurare pentru localităţile cu peste 2.000 de locuitori. În prima categorie au fost incluse 108 localităţi, iar în cea de-a doua, comunele Nuşfalău, unde va fi construită o staţie de epurare nouă, şi Sărmăşag, unde va fi extinsă cea existentă”, explică reprezentanţii Companiei de Apă Someş.
Potrivit acestora, tot de la Gilău ar urma să fie asigurată apa şi pentru consumatorii zălăuani. Aşa se face că numărul sălăjenilor care vor bea apă din sursa de la Cluj va depăşi 100.000.
Amplasarea conductei în lungime de 150 de kilometri, ce va asigura transportul apei de la Gilău, va costa 61 de milioane de euro, în timp ce valoarea ramificaţiilor aducţiunii pentru zona rurală a fost estimată la 4,8 milioane de euro. În ceea ce priveşte traseul acestei conducte, urmează să fie stabilit de către proiectant. „Calitatea apei brute de la Gilău este net superioară celei brute de la Vîrşolţ, în condiţiile în care vorbim despre un lac de munte, nu unul de suprafaţă cum este cel din Sălaj. Ca urmare, costurile pe care le implică tratarea apei furnizate din judeţul Cluj vor fi mai mici decât cele existente în prezent, întrucât materialele ce trebuie utilizate pentru această procedură sunt mai puţine”, au mai adăugat reprezentanţii Companiei.

Vîrşolţul, sursă secundară
Potrivit reprezentanţilor CJ Sălaj, pentru judeţul Sălaj aceasta va deveni principala sursă de apă, sursele din sistemele existente în prezent urmând a fi păstrate ca rezervă.
În prezent, sursa de alimentare cu apă a reşedinţei de judeţ, a oraşului Şimleu Silvaniei, dar şi comunelor Bocşa, Hereclean şi Crişeni o reprezintă lacul de acumulare de la Vîrşolţ. Oficialii Companiei de Apă Someş susţin că nici după ce va fi realizată aducţiunea de la Gilău, nu se va renunţa la sursa actuală. Potrivit acestora, o parte dintre consumatori, printre care şi cei din bazinul Şimleului, vor primi apă de la Vîrşolţ şi după finalizarea amplei investiţii, iar pentru Zalău, Vîrşolţul va rămâne o alternativă, întrucât o aglomerare urbană precum aceasta are nevoie în mod obligatoriu de o sursă secundară, pentru siguranţa alimentării cu apă a populaţiei.