Proprietarii mai multor apartamente din două blocuri din municipiul Zalău, care şi-au izolat locuinţele pe cheltuială proprie, nu vor beneficia de scutirea de la plata impozitului pe o perioadă de şapte ani aşa cum prevede Codul Fiscal. Motivul? Fie nu şi-au schimbat tâmplăria din lemn la ferestre, fie nu au izolat planşeul de pe casa scării.
Conslierii locali au votat luni, 27 octombrie, în cadrul şedinţei ordinare de Consiliu Local un proiect de hotărâre prin care au respins cererile de scutire de la plata impozitului pe clădiri a proprietarilor de apartamente din două blocuri din oraş. Este vorba despre locatarii din blocurile H29 şi P21, situate pe strada Bogdan Petriceicu Haşdeu şi pe strada Dumbrava din municipiu, care au depus la PrimăriaZalău cereri de scutire de la plata impozitului, pe o perioadă de şapte ani aşa cum prevede Codul Fiscal, pentru că şi-au izolat din fonduri proprii locuinţele. Potrivit proiectelor privind respingerea scutirii de la plata impozitului, în cazul blocului H29, 17 proprietari, Primăria argumentează că nu poate oferi această facilitate pe o perioadă de şapte ani din cauza faptului că nu toţi proprietarii, respectiv cei de la apartamentele 1,4 şi 8 au închise balcoanele cu tâmplărie din lemn, ceea ce înseamnă că nu sunt respectate prevederile proiectului de izolare termică. De asemenea, în cazul blocului P21, cu un număr de14 proprietari de apartamente, situat în strada Dumbrava, cererea de scutire de la plata impozitului a fost respinsă pe motiv că „nu s-a executat izolarea terasei şi plaşeul peste casa scării”, respectiv pentru lipsa realizării auditului energetic şi obţinerea certificatului de performanţă energetică.
Potrivit legislaţiei în vigoare, Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal actualizată, proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinţe şi ai imobilelor care au executat lucrări de intervenţie pe cheltuială proprie, pot beneficia de o scutire la plata impozitului pe cladiri, pe o perioadă de şapte ani, cu începere de la data de 1 ianuarie a anului fiscal următor finalizării lucrărilor de reabilitare, pe baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic, astfel cum este prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, modificată şi completată.
