Descoperiri arheologice importante într-o fostă cetate medievală din Șimleu Silvaniei

Alexandru Moldovan

Mai multe monede romane și medievale de argint, alături de alte vestigii arheologice din epoca dacică și cea a Evului Mediu au fost descoperite de arheologi cu ocazia săpăturilor pe care le efectuează în această perioadă într-o fostă cetate medievală situată pe un deal din Șimleu Silvaniei.
„În evul mediu, undeva prin secolul XI este amenajată aici o primă fortificație din lemn. Ceea ce noi putem acum să spunem este că acea fortificație din lemn se transformă în secolul XIII într-una din piatră. Tot în acest secol, la final, e distrusă și ulterior reamenajată pe la începutul secolului XIV într-o altă fază de piatră. Cam jumătate din cetate e săpată sistematic începând cu 1992, cu întreruperi datorate finanțării cu carențe. Cea mai importantă descoperire a fost făcută anul trecut, când am găsit turnul donjon al cetății. Probabil era turnul în care și locuia nobilul ce stăpânea cetatea, dar și cale de acces. Ce este interesant e că anul acesta au continuat descoperirile de piese speciale și foarte importante, care ajută la cronologia cetății — monedele. Anul trecut am descoperit trei monede — două de argint și una de bronz, anul acesta am găsit cinci monede de argint, micuțe, dar foarte bine păstrate, și accesorii vestimentare — aplici din bronz argintat, elemente de habitat — locuințe cu pardoseală de mortar sau cu baza de piatră, foarte multe piese de armament — vârfuri de săgeți de arbaletă, vârfuri de teci de sabie și pumnal, pinteni, fragment de armură”, a declarat joi, pentru AGERPRES, coordonatorul cercetării, arheologul Horea Pop de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.
Monedele medievale găsite sunt denari de argint de la mijlocul secolului al XIII-lea, din perioada a trei regi: Bella al VI-lea, ce domnește între 1235 și 1270, urmat de Ștefan al V-lea, 1270-1272, și Ladislau al IV-lea, 1272-1290. Monedele au dimensiuni foarte mici, cu diametru de circa cinci milimetri, cel mai probabil datorită crizei de metal prețios din acea perioadă.
Potrivit muzeografului Csok Zsolt, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca, participant la săpăturile arheologice de la Șimleu Silvaniei, cetatea a aparținut unui nobil bogat și a fost folosită până la mijlocul secolului al XV-lea.
„După tot ce înseamnă material arheologic și date stratigrafice și cronologice, aici a fost o mică cetate privată, nobiliară, reședința unui nobil local foarte bogat. Aici, de fapt, prin aceste monede am reușit să încadrăm cât de cât cronologic fazele de construcție. Eu cred că se construiește prima fază de piatră imediat după invazia tătaro-mongolă. Probabil ei au venit, au atacat și incendiat fortificația de lemn ce era aici pe deal, după care asistăm la refacerea ei doar cu piatră. Prima menționare a cetății se face la 1319, când se zice că este un ‘castrum ubi fluvium crasnensis’, adică deasupra Văii Crasnei este un castru și de această dată aparține de fapt a doua fază de construcție a cetății, folosită până la mijlocul secolului XV, după care se construiește castelul familiei Bathory, din oraș”, a afirmat Csok Zsolt.
Horea Pop precizează că prin cercetările realizate în acest sit încă din 1992 s-a putut creiona o imagine privind modul în care trăiau cei din perioada respectivă, fiind găsite multe oase, care arată că se mânca foarte multă carne. Primele analize făcute arată că un procent foarte mare de oase provin de la vânat, ce demonstrează și caracterul aristocratic, deoarece în Evul Mediu doar nobilii aveau dreptul să vâneze.
Dealul Cetății din Șimleu Silvaniei a găzduit, așa cum spune și numele său, o cetate medievală, dar, anterior acesteia, o cetate sau un târg dacic amintit în scrierile sale de Ptolemeu.
„Tot timpul s-a făcut o confuzie cu așa-zisa Dacidava, cetate sau târg dacic menționat de geograful antic Ptolemeu și colportat ulterior ca informație de Vasile Vetișanu Mocanu, într-o monografie a Șimleului din anii ’80. După ce am început noi proiectul de cercetare a complexului de așezări preistorice și medievale din zona Măgurii Șimleului, am constat că de fapt acea Dacidavă este târgul care se află la baza acestui deal, suprapus actualmente cu străzi moderne ale orașului și care probabil avea reședința aristocratică a șefului aici, pe deal. Nu e însă foarte sigur, pentru că noi am descoperit ulterior în apropiere o așezare dacică mult mai mare”, precizează Horea Pop.
Cercetările vor continua cu accent pe zona turnului donjon al cetății, ce avea formă pătrată, pe exterior cu latura de opt metri și în interior de cinci metri, cu ziduri groase de 1,6 metri. Ulterior, se are în vedere și valorificarea turistică a zonei.
„Aici va trebui o colaborare cu autoritățile locale, cu primăria din Șimleu care ne-a promis sprijin pentru curățarea de vegetație arborescentă a zonei și de o întreținere permanentă a ei. Și semnalizare ar trebui, și noi chiar ne putem da concursul pentru propuneri de reconstituiri a obiectivelor, atât a celui dacic, dar și pentru cetatea medievală, ce ar putea fi folosite pentru a crea turistului profan o imagine despre ce a fost pe dealul acesta. (…) De-a lungul timpului a fost o săpătură foarte spectaculoasă. Dealul este depozitarul unui patrimoniu fantastic”, a conchis arheologul Horea Pop.