# Caz unic, probabil, în presa sălăjeană. Toată presa scrisă sălăjeană angajează redactor, ultimii care s-au alăturat în „clubul” căutătorilor fiind cei de la ziarul sportiv. Adevărul este că în ziua de astăzi e greu să găsești calitate. Cantitate oricine îți poate face, calitate mai puțin.
# Vineri după-amiaza, în timp ce ne îndreptam spre gară, în fața noastră o doamnă, drăguță ea de felul ei, așa blonduță, care purta și epoleți pe deasupra, făcea slalom printre celelalte mașini, e drept, nu cu o viteză exagerat de mare. Probabil și-a permis pentru că era cu Loganul de serviciu, deși nu era în misiune. Am încercat să ne ținem după ea cât am putut, dar am apăsat brusc frâna când am văzut că pe pasarela de la gară era o altă mașină de poliție, cu un echipaj întreg. Colega lor le-a făcut cu mâna și și-a continuat drumul fără nicio reținere iar noi, așa mai amărâți de felul nostru, am respectat viteza legală. Nu după mult timp, am zărit, din nou, mașina care rula în trombă prin oraș în fața haltei din Hereclean, iar doamna blondă, singură în mașină, stătea la ciupeală. Vorba aia: cine poate, cioante roade, cine nu, nici carne fiartă.
