”Dragă soţule,
Îţi scriu această scrisoare ca să îţi zic că te las pentru ceva mai bun. Am fost o bună nevastă pentru tine în ultimii şapte ani şi nu trebuie să îţi demonstrez asta. Aceste ultime două săptămâni au fost un infern; şeful tău azi m-a sunat să îmi spună că ţi-ai dat demisia şi se pare că e ultima ta „bravură”. Săptămâna trecută te-ai întors acasă şi nu ţi-ai dat seama că m-am tuns şi mi-am făcut unghiile, că am gătit mâncarea ta preferată şi că aveam pe mine o nouă marcă de lenjerie intimă. Te-ai întors acasă, ai mâncat în două minute şi te-ai dus imediat la culcare după ce ai văzut meciul. Nu îmi mai spui că mă iubeşti, nu mă mai atingi… Nu ştiu dacă faci mişto de mine, dacă nu mă mai iubeşti, dar orice ar fi, eu te las.
Noroc bun!
Semnat: Nevastă-ta.
P.S.: Dacă ai vrea să mă cauţi, să nu o faci. Eu şi frate-tău ne-am mutat la Alba-Iulia şi trăim împreună”
Soţul răspunde:
“Dragă nevastă, nimic nu mi-a completat ziua de azi, decât faptul că am citit scrisoarea ta. E adevărat că am fost căsătoriţi şapte ani, dar nu ai fost nici pe aproape de a te comporta ca o bună nevastă. E aşa de rău între noi, încât împreună nu se mai poate. Mi-am dat seama că te-ai tuns săptămâna trecută, dar primul lucru la care m-am gândit a fost: „zici că e bărbat”. Mama m-a învăţat să nu zic nimic, dacă nu am ceva drăguţ de zis.
Ai gătit mâncarea mea preferată, dar cred că m-ai încurcat cu frate-meu, pentru că eu nu mai mănânc carne de porc de zece ani. M-am culcat când am văzut lenjeria ta nouă, pentru că avea încă eticheta cu preţul pe ea: 4 milioane de lei. Am sperat să fie doar o coincidenţă cu faptul că în acea zi frate-meu mi-a cerut 4 milioane de lei împrumut.
Cu toate acestea simţeam că te iubesc şi speram să ieşim din criza asta. Aşa că, atunci când am aflat că am câştigat 10 miliarde de lei la loto, mi-am dat demisia şi am cumpărat 2 bilete pentru Bora-Bora. Dar când m-am întors acasă erai deja plecată. Cred că totul se întâmplă cu un anume motiv. Sper că viaţa să îţi fie plină de tot ce ţi-ai dorit vreodată. Avocatul mi-a spus că, din cauza scrisorii pe care mi-ai lăsat-o, nu vei avea nici un leu de la mine. Ai grijă de tine!
Semnat: Bogat rău de tot… şi liber!
P.S.: Nu ştiu dacă ţi-am zis vreodată, dar fratele meu, înainte, se numea Maria, nu Marian. Sper că asta nu e o problemă pentru tine…”
