Nu mai puţin de 39 de persoane au fost trimise în judecată, fiind acuzate de săvârşirea infracţiunilor de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat. Dosarul, instrumentat de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Sălaj, a fost înregistrat marţi, 12 august, la Tribunalul Sălaj, urmând ca în cursul zilei de miercuri, 13 august, să fie verificată legalitatea măsurilor preventive, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al instanţei sălăjene, judecător Claudia Tomşa.
Cercetările au fost finalizate la sfârşitul săptămânii trecute, iar, potrivit informaţiilor primite de la procurorul Dan Bubuiug, 39 de inculpaţi, din care 15 sunt sălăjeni, restul fiind din judeţe precum: Constanţa, Bacău, Olt, Satu Mare, Hunedoara, Bihor, Prahova, Dolj şi municipiul Bucureşti au fost trimişi în judecată. Opt dintre aceştia se află în arest preventiv, din care patru în arest la domiciliu, iar restul vor fi judecaţi în stare de libertate. Prejudiciul cauzat, potrivit procurorului sălăjean, este de 26 de milioane de lei.
Reamintim că în 30 martie, Tribunalul Sălaj a admis cererea procurorilor DIICOT Sălaj de arestare preventivă a nouă inculpaţi, dintre care opt sălăjeni şi un sătmărean, acuzaţi de evaziune fiscală, spălare de bani, delapidare şi constituirea unui grup infracţional organizat, respectiv Nicoară Pavel, Chira Sebastian Dacian, Galiş Ioan, Huluban Ioan, Dejeu Gheorghe Dorel, Boer Vasile Valer, Boita Emil, Biriş Gavril şi Baidoc Marinel. Prejudiciul cauzat bugetului de stat în acest caz este de aproximativ cinci milioane de euro. În zorii zilei de 28 martie, sub coordonarea procurorilor DIICOT Sălaj, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate au efectuat un număr de 33 de percheziţii pe raza judeţelor Sălaj, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Dolj, Prahova, Constanţa şi a municipiului Bucureşti. Cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare au fost ridicate de la locuinţele suspecţilor facturi fiscale, documente contabile, mijloace de stocare a datelor informatice, diferite sume de bani în euro şi în lei, ştampile ale unor societăţi comerciale folosite de suspecţi pentru activitatea de inducere în eroare, înscrisuri, instrumente de plată. După efectuarea percheziţiilor, un număr de 25 persoane au fost conduse la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Sălaj în vederea audierii acestora.
Totul a pornit de la un control al organelor fiscale desfăşurat în 2012, la o firmă care aparţinea unuia dintre liderii grupării infracţionale, şi o sesizare către DIICOT. Procurorii au stabilit că, începând cu anul 2010, au funcţionat mai multe societăţi ce aveau un comportament tip fantomă, acestea fiind folosite de către alte societăţi pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat, sumele de bani obţinute în urma activităţilor de evaziune fiscală şi delapidare intrând în posesia administratorilor societăţilor beneficiare care controlau şi societăţile „fantomă”. ”O caracteristică a grupului infracţional organizat este racolarea persoanelor fără adăpost, a unor persoane cu o stare materială precară, care, în schimbul unor sume modice de 100 sau 200 de lei, erau de acord să devină administratori ai acestor societăţi comerciale „fantomă”. Unii dintre aceştia, după efectuarea controalelor de către organele fiscale, au fost sancţionaţi fără să aibă cunoştinţă însă despre fraudele fiscale desfăşurate cu ajutorul acestor societăţi de către liderii grupării de crimă organizată. Astfel, aceste persoane erau transportate de către liderii grupării în municipiul Zalău, respectiv la notarul public, la Oficiul Registrului Comerţului, la diferite unităţi bancare, unde semnau actele de cesiune, de deschidere de conturi, ulterior actele societăţii fiind preluate de către membrii grupării, inclusiv cardurile bancare şi codurile PIN aferente”, a declarat procurorul Dan Bubuiug. De asemenea, aceste persoane fără adăpost erau obligate să semneze chitanţe şi facturi fiscale în alb, contracte de prestări servicii, contracte de vânzare cumpărare, împuterniciri, acestea fiind folosite ulterior pentru desfăşurarea unor activităţi economice fictive, respectiv achiziţionarea de bunuri, prestări servicii sau vânzarea unor bunuri.
Un exemplu elocvent este preluarea unei societăţi comerciale de către o persoană fără adăpost din oraşul Tăşnad, judeţul Satu Mare, care trăia într-un garaj în acest oraş, fără apă curentă şi electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în sumă de 127 de lei. După semnarea actelor de cesiune şi eliberarea documentelor bancare unul dintre liderii grupării a ridicat de la o unitate bancară cardul bancar întocmit pe numele persoanei fără adăpost, precum şi codul PIN. În perioada desfăşurării activităţii infracţionale pe această societate într-o singură lună liderii grupului de crimă organizată au derulat sume de zeci de mii de euro.
Pentru loialitatea cu care conducea fictiv şase firme fantomă, un bucureştean a fost cadorisit de către afaceriştii sălăjeni cu un bolid BMW X6, în valoare de aproximativ 60.000 de euro, autoturism cu care s-a prezentat de altfel la audieri.
