Alexandru Moldovan
Studiul modului în care realizează fotosinteza plantele din Laponia, în condiţii de lumină continuă şi sezon de vegetaţie foarte scurt a fost principalul obiectiv al expediţiei pe care un grup de cercetători ai Centrului de Cercetări Biologice (CCB) Jibou a realizat-o la începutul lunii iulie în această parte a lumii.
În cele zece zile ale expediţiei cercetătorii români au parcurs circa 8.000 de kilometri, recoltând de pe traseu plante ce vor îmbogăţi colecţiile Grădinii Botanice aflate în subordinea CCB şi stabilind relaţii de colaborare cu două universităţi, din Finlanda şi Norvegia.
„Expediţia a fost în perioada 2-12 iulie. Am fost plecate opt persoane cu două maşini de la Centrul de Cercetări Biologice Jibou, pe un traseu spre partea de vest a Norvegiei. Am făcut 8.000 de kilometri cu maşinile. Trondheim a fost prima destinaţie, pentru că avem o invitaţie pentru un seminar la universitatea de acolo. Am ajuns acolo în trei zile. Acolo am stat o jumătate de zi, în care am vizitat laboratoarele de la universitate, am avut un seminar şi am stabilit relaţii de colaborare cu ei pe partea de cercetare, în domeniul fotosintezei la cianobacterii. De acolo practic am început aventura nordică, pe un drum ce urcă pe coasta Norvegiei, până după cercul polar. Pe traseu am recoltat plante, am făcut măsurători la plantele de acolo, stabilind tabăra de bază în Finlanda, la Kilpisjarvi, o localitate micuţă în nordul Laponiei, unde se întâlnesc Finlanda, Suedia şi Norvegia şi unde am start trei zile”, a declarat Cosmin Sicora, directorul CCB Jibou.
El a adăugat că studiile cercetărilor au vizat în mod special modul în care se realizează fotosinteza la plante superioare şi cianobacterii în condiţii de lumină continuă şi sezon foarte scurt de vegetaţie, comparativ cu fotosinteza plantelor din zona noastră.
„La Kilpisjarvi am vizitat staţiunea de cercetări a Universităţii din Helsinki şi am căutat exemplare de Rododendron Laponicum, o specie mai rară pentru Europa, care se găseşte numai în zona nordică extremă, de tundră. Este parte a unui proiect mai larg al nostru, de studiu a speciilor de Rododendron şi am vrut să avem material genetic din specia aceasta, care e extrem de greu de găsit pentru că e plantă foarte mică, scundă, de 10-15 centimetru înălţime. Şi cu sfaturile celor de la staţiunea de cercetări, am avut noroc şi am găsit-o. În rest, în localitate am instalat aparatura de cercetare, am făcut studiile de fotosinteză, de fiziologie a plantelor, pentru a vedea, la nivel molecular, cum fac plantele fotosinteză în condiţii de lumină continuă comparativ cu zona noastră. Unul dintre obiective a fost, pe partea botanică, recoltarea de probe, de care s-a ocupat colegul Marin Căprar”, a spus Cosmin Sicora.
Potrivit acestuia, pe partea de studiu al fotosintezei la plantele superioare au fost făcute măsurători „in situ”.
„Adică acolo, în teren, pe care le vom corela şi compara cu datele din zona noastră, temperată, iar pe partea de fotosinteză la plantele inferioare, la cianobacterii, am recoltat probe din lacuri, de pe sol, de pe stâncă din zonele respective, ca să avem diferite tulpini de cianobacterii. Sunt deosebit de interesante pentru proiectele noastre de înţelegere a mecanismelor fotosintezei la plante şi la cianobacterii în special. Acolo este sezonul de vegetaţie cel mai scurt din Europa, de circa trei luni. Plantele trebuie să aibă un ritm al fotosintezei şi al creşterii foarte rapid”, a menţionat Cosmin Sicora.
El a subliniat că expediţia a avut şi o componentă nu neapărat ştiinţifică, dar importantă, de popularizare a zonei Sălajului şi a Centrului de Cercetări Biologice din Jibou, atât la Universitatea din Trondheim, cât şi la staţiunea de cercetări din Kilpisjarvi.
„A fost o experienţă care a meritat şi a fost reuşită, în sensul că nu am avut probleme şi totul a mers foarte bine”, a conchis Cosmin Sicora.
