Clădirea Transilvania a Primăriei municipiului Zalău a găzduit vineri, 20 iunie, şedinţa ordinară a Colegiului Prefectural, principalul punct al ordinii de zi fiind prezentarea raportului de activitate al Direcţiei Judeţene de Cultură (DJC) Sălaj.
Astfel, potrivit datelor prezentate de Doina Cociş, directorul instituţiei, în cursul anului 2013, au avut loc 12 acţiuni de monitorizare şi control, şapte privind intervenţiile la monumente istorice, în zone protejate şi zone de protecţie, conform avizelor şi cinci privind starea de conservare a monumentelor istorice. „Activitatea instituţiei se focusează pe protejarea patrimoniului cultural şi are rolul de a verifica şi de a aplica sancţiuni, însă în 2013 nu a fost cazul”, a menţionat Doina Cociş.
De asemenea, în 2013, au fost recepţionate lucrările de restaurare a zece biserici de lemn. Este vorba de cele din localităţile Fodora, Letca, Sârbi, Jac, Sînpetru, Lozna, Zimbor, Măgura, Topliţa, Sînmihaiu Almaşului. „Pentru fiecare lucrare au fost alocate sume între 250.000 şi 500.000 de lei. Banii provin de la Ministerul Culturii prin Institutul Naţional de Patrimoniu. Pentru biserica din Sînmihaiu Almaşului se va restaura şi pictura interioară”, a explicat directorul DJC Sălaj.
În ceea priveşte domeniul patrimoniul mobil şi imaterial, instituţia sălăjeană a reuşit să finalizeze inventarierea bunurilor mobile din depozite şi bisericile monument istoric. „Am fost primul judeţ din ţară care a terminat inventarierea acestor bunuri. „A fost întocmită baza de date în format digital, care cuprinde peste 1.000 de bunuri culturale mobile, icoane şi carte vechi, susceptibile a fi clasate în Tezaurului sau Fondul Patrimoniului Cultural Naţional”, punctat Doina Cociş.
Zece monumente istorice, pe lista de priorităţi
Pentru 2014, reprezentanţii DJC Sălaj au inclus pe lista priorităţilor de restaurare transmisă către Institutul Naţional al Patrimoniului nu mai puţin de zece monumente istorice, respectiv: Casa memorială „Iuliu Maniu”, Casa Lupuţ din satul Cizer, Castelul Bay din Treznea, monumentul comemorativ al luptei lui Mihai Viteazul de la Guruslău, precum şi bisericile de lemn din Bulgari, Şamşud, Brusturi, Dragu, Şoimuşeni şi Bocşiţa.
De asemenea, au fost propuse pentru clasare încă câteva obiective din judeţ. Este vorba de casa sculptorului Victor Gaga de la Pria, Casa memorială Vasile Avram de la Lemniu, imobil Piaţa Unirii, sediu partide politice.
Un al punct şedinţei Colegiului Prefectural a fost prezentarea unui monument istoric restaurat din judeţ. Directorul DJC Sălaj a trecut în revistă etapele prin care a trecut reabilitarea clădirii Transilvania, construită în secolul IX, fiind considerată cel mai impunător dintre edificiile incluse în lista monumentelor istorice din municipiu. Proiectul de reabilitare a monumentului a fost finalizat după 30 de luni de implementare. În valoare de aproape şase milioane de lei, investiţia a fost asigurată în mare parte din fonduri europene şi a cuprins: reabilitarea în întregime a corpului C, reabilitarea picturii murale şi amenajarea fostei săli de bal ca sală multifuncţională, dotarea întregii clădiri cu sistem de climatizare şi de iluminat arhitectural, construirea unei toalete publice, reabilitarea aleilor pietonale din jurul clădirii şi amenajarea locurilor de parcare, precum şi montarea de mobilier urban şi stâlpi de iluminat în parcul din faţa clădirii.
Construcţia clădirii a început în prima jumătate a secolului al XIX-lea şi a fost finalizată la începutul secolului XX. Dată fiind mărimea sa, Clădirea Transilvania a avut de-a lungul existenţei sale mai multe funcţiuni: diverse magazine, sediul asociaţiei culturale Astra, editură, restaurant, cofetărie, birouri ale administraţiei locale, locuinţe, librărie, bibliotecă, berărie sau şcoală populară de arte. Folosită ca sală de bal, spectacole şi alte evenimente publice, sala a fost centrul vieţii culturale interbelice din Zalău. Spectacolele de operă şi teatru erau organizate tot aici. Presa vremii menţionează balurile Crucii Roşii, baluri mascate ale Batalionului 7 Vânători de Munte, Balul medicilor şi numeroase seri dansante. În perioada celui de-al doilea război mondial, aici a fost stabilit cartierul general al Armatei Ungare. În a doua jumătate a secolului XX a funcţionat unul din cele două cinematografe din Zalău.
În 1984, clădirea Transilvania a fost , pentru prima dată, recondiţionată în mod semnificativ. La parter a fost organizată o expoziţie a realizărilor industriei sălăjene. în acele vremuri acestea erau priorităţile, mai puţin balul mascat al vânătorilor, fie ei chiar de munte !
Felicitari autoritatilor pentru initiativa si speram ca in cel putin in 10 ani sa ne putem mandri cu astfel de monumente… in ideea in care va exista si infrastructura necesara (nu doar pentru masinile 4×4, sic!)!
De ce biserica de lemn din satul Port nu a intrat in acest program de reabilitare?Deranjeaza confesiunea care a salvat-o de la darapanare?Nu are sprijin politic?