Două milioane de euro ajung în județul Sălaj, de la Uniunea Europeană, pentru construirea de centre de informare turistică. Beneficiarii fondurilor nerambursabiles sunt 23 de comune. Unele dintre ele nu au drumuri asfaltate, ci ulițe de pământ sau pietruite, iar în majoritatea canalizarea sau apa potabilă sunt un lux. Oamenii, care trăiesc din cultivarea pământului, își iau apa din fântâni, iar dacă nu au puțuri în curte se aprovizionează de la fântânile din sat. Obiective turistice de promovat nu sunt în afară de bisericile de lemn, iar turiștii care calcă într-un an în comună pentru a vizita frumusețea locurilor îi poți număra pe degete. De locuri de cazare nici nu poate fi vorba. Puține sunt comunele în care a răsărit o pensiune agro-turistică, construită tot cu ajutorul fondurilor europene. Sunt însă și exemple de primării care au reușit până acum să introducă apa și canalizarea, să-și asfalteze ulițele și să atragă investitori în turism pentru a promova obiectivele din comună. În aceste centre turistice vor munci câte două persoane, angajate și plătite de către primării.
Primarul din Creaca mizează pe cele șase biserici de lemn din comună
Valoarea centrului de informare turistică din Creaca este de 181.237 de euro și în perioada următoare va avea loc licitația pentru atribuirea lucrărilor. ”Vrem să promovăm cele șase biserici de lemn din comună, înscrise în Circuitul bisericilor de lemn din Sălaj, și Castrul Roman de la Brusturi”, spune primarul Eugen Terec. Locuri de cazare pentru potențialii turiști nu sunt în comuna Creaca, dar primarul Terec mizează pe o pensiune din Moigrad, de la baza Castrului Roman Porolissum. Aceasta este cea mai apropiată unitate de cazare.
Până când turiștii vor lua la pas ulițele din Creaca pentru a vizita bisericile de lemn, administrația comunei vrea să finalizeze proiectul privind aducțiunea de apă, urmând să branșeze sistemul la rețeaua orașului Jibou. Canalizarea mai așteaptă fiindcă nu sunt fonduri la bugetul de stat.
La Gîlgău turiștii sunt așteptați la piscină și zoo
În comuna Gîlgău va fi construit un centru turistic de 200.000 de euro pentru care se așteaptă avizarea și finalizarea achiziției lucrărilor. Primarul Cristian Ungur afirmă că turiștii pot să admire cele două biserici de lemn din Bîrsău Mare și Fodora, ruinele turnurilor romane de la Căpîlna, unde a fost granița dintre Dacia Romană și dacii liberi, precum și alte monumente ale naturii. În comună există și două pensiuni agro-turistice, care oferă diverse facilități turiștilor, inclusiv piscină sau un mini-parc zoologic.
Gîlgăul își întâmpină turiștii cu drumuri asfaltate. ”Am finalizat proiectul integrat de alimentare cu apă, canalizare și asfaltare. De asemenea am înființat serviciul public de deszăpezire, întreținere drumuri și spații verzi”, a precizat primarul Ungur. Și aceste lucrări au fost realizate cu ajutorul fondurilor europene, prin măsura 322.
Comuna Măeriște nu are locuri de cazare, dar vrea să atragă vânători
Locuitorii comunei Măeriște vor avea în curând un centru de informate turistică în valoare de 200.000 de euro. Și în acest caz, urmează să fie finalizată procedura de achiziție a lucrărilor. ”Avem biserica de piatră din Uileacu Șimleului, câteva situri arheologice și vrem să promovăm un turism de vânătoare, deoarece fauna este foarte bogată în această zonă”, mărturisește primarul Vasile Lazăr. Locuri de cazare nu sunt în Măeriște, dar edilul are speranța că în curând va fi construită o pensiune agro-turistică. Până atunci, turiștii care sunt interesați de obiectivele acestei zone pot să se cazeze acasă la cetățenii din comună.
Drumurile în comună sunt asfaltate ”în proporție de 85 la sută”, spune Vasile Lazăr. În schimb, drumurile județene 108F și 110 ”sunt durere”. Canalizare nu există în niciun sat din comună. Primăria speră că va obține finanțare de la Fondul de Mediu pentru introducerea canalizării în Măeriște și Giurtelecu Șimleului.
La Zimbor se asfaltează ulițele, iar turiștii sunt așteptați la biserică
195.119 euro au fost alocați de la Uniunea Europeană pentru înființarea unui centru de informare turistică în comuna Zimbor, cu ajutorul căruia va fi promovată biserica de lemn din centrul comunei, Conacul Sombory, precum și biserica reformată de piatră. ”Așteptăm licitația pentru centrul turistic cât de repede”, declară primarul Simion Rogoz. Turiștii nu au momentan unde să se cazeze dacă vor să viziteze obiectivele din Zimbor, însă administrația locală speră ca în comună să fie ridicată o pensiune agro-turistică.
Până la finalizarea lucrărilor la centrul turistic, în comuna Zimbor se vor asfalta 7,4 kilometri de drum. Canalizare nu există în satele comunei, primarul motivând acest aspect prin ”lipsa de bani la Fondul de Mediu”.
pentru a se realiza proiectele de turism pe masura 313 in privat nu s-a facut nimic real ci doar instigari si apoi bête in roate dar pe cheltuirea inutila prin primarii se face,ca doar acolo se pot fura din bani
bani aruncati fara rost si fara nici o finalitate notabila. In loc sa faca in comuna ceva care ar aduce un plus de valoare acelei comunce, se investeste 200.000 de euro in ceva „fantastic” o investitie pe care operosna privata ar face-o la jumatate pretul. Dar asa se investesc banii europeni, si dupa ce totul va fi gata o sa puna lacat pe cladire sau o sa tina chefuri si botezuri in acel loc.
Aceste centre se fac mai in toate comunele, si nu doar in comunele astea. etc