Realităţi apocaliptice pentru oamenii lui Ponta

Unii dintre liderii PSD susţin că seria de arestări spectaculoase din zona politică nu vor afecta din punct de vedere electoral partidul. Aşa să fie oare? Sondajele de opinie au o cu totul altă părere. Astfel se face că recentele studii sociologice arată că plaja candidaturilor tinde să se omogenizeze destul de periculos, în sensul că PSD nu mai are un avantaj al încrederii populaţiei atât de evident, cum era în 2012. Acest fapt demonstrează, printre altele, că imaginea social-democraţilor s-a erodat destul de serios în ultimele luni, în condiţile în care pesediştii aflaţi la putere şi-au demonstrat din plin incompetenţa de a găsi măsuri de creştere reală a economiei şi au preferat să mărească veniturile doar prin majorări de taxe şi impozite. Din nefericire pentru toată lumea, incompetenţa despre care vorbeam a mai pus ceva sare pe rană, chiar dacă, şi aşa, ne ardeau deja degetele la simpla atingere a buzunarelor.

Pe de altă parte, scăderea drastică de imagine a lui Crin Antonescu nu reprezintă pentru nimeni o surpriză, noutatea fiind doar aceea că, peste noapte, Vadim Tudor a ajuns să aibă aproape aceeaşi notorietate cu liderul PNL. Însă cel mai ciudat lucru dintre toate este faptul că, în timpul unei guvernări unde PSD controlează aproape tot ce mişcă, preşedintele Traian Băsescu – a cărui imagine ar fi trebuit să se erodeze după zece ani petrecuţi în primul rând pe mizerabila scenă a politicii româneşti – creşte în sondaje, şi va creşte în continuare datorită vizibilităţii şi discursului populist pe care l-a adoptat încă de la naşterea sa ca politruc. În tot acest timp, Victor Ponta are o tendinţă de scădere uşoară, dar continuă, în opţiunile electoratului, fapt care poate duce la situaţia potrivit căreia Traian Băsescu să coordoneze din umbră candidatul partidelor de dreapta pentru alegerile prezidenţiale. Nu vreau să mă gândesc la ce s-ar putea întâmpla în tabăra social-democraţilor dacă acest candidat, în cazul în care este bine „gândit”, va învinge PSD şi pseudo aliaţii săi, PC şi UNPR.
Chiar dacă nu mărturiseşte că ar avea vreo implicare (ar fi culmea să o facă!), acţiunile DNA din ultima perioadă confirmă ipoteza că Băsescu şi-a menţinut o bună parte din pârghiile pe care le crease în vremea guvernării PDL. Astfel, s-a ajuns ca, prin numirea apropiaţilor săi la DNA, baronii PSD şi PNL să fie pur şi simplu „decapitaţi” fără jenă sau milă, iar numărul arestărilor şi-a dosarelor penale pare să nu se mai termine. În acelaşi timp, de parcă gura le-ar mirosi a busuioc şi nici nu ar fi trântit vreodată vreo licitaţie, liderii PDL scapă turma DNA, astfel că măcelul îi atinge doar pe liderii din teritoriu ai partidelor aflate la guvernare. Culmea ironiei face că, astăzi, este pur şi simplu periculos să fii preşedinte de consiliu judeţean sau primar, cu atât mai mult cu cât eşti susţinut de PSD sau PNL.
Mai mult de atât, luptele interne din PSD nu oferă nici ele vreun avantaj partidului la viitoarele alegeri europarlamentare. Baronii sunt nemulţumiţi de acţiunile lui Ponta care a promovat în funcţii tot felul de miniştri necunoscuţi, cu scopul evident de a controla mai bine partidul, astfel încât mulţi dintre ei ameninţă că vor sta cu mâinile încrucişate, în semn de protest, la alegeri. Totodată, Ponta le atrage atenţia aproape pe faţă că toţi sunt în acest moment la mâna lui şi nu îşi pot permite să-l sacrifice pe altarul partidului, pentru că s-ar alege praful şi de organizaţiile lor. Vom vedea, până la urmă, care dintre tabere o să iasă câştigătoare din aceste coflicte, însă un lucru este cert: tensiunile din PSD sunt perpetuate cu sfinţenie încă de pe vremea prezidenţiabilului Adrian Năstase. Şi nici nu sunt semne că partidul ăsta va scăpa vreodată de scandalurile interne.
Până la urmă, deşi astăzi se află pe prima poziţie în topul preferinţelor electoratului mioritic, însă tot mai hărţuit de procurorii DNA, izolat şi înjurat de toţi, PSD ar avea „şanse” reale să piardă viitoarele alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale. Este, dacă vreţi, un scenariu aproape ireal, ca să nu spun apocaliptic pentru social-democraţi, însă demn de luat în calcul.