În ultimii trei ani, cel puţin doi sălăjeni au ales, în medie, lunar, să-şi încheie socotelile cu viaţa. Cele mai multe cazuri de suicid, în perioada menţionată, au fost înregistrate în 2012, când la fiecare 100.000 de locuitori, nu mai puţin de 18 sălăjeni şi-au pus capăt vieţii, cifră ce a plasat judeţul pe locul IX pe ţară, într-un top ale cărui prime locuri sunt ocupate, în fiecare an, de judeţele Harghita şi Covasna. Cea mai frecventă metodă de sinucidere este spânzurarea, care, în opinia medicului legist Liviu Oroian, şeful Serviciului de Medicină Legală Sălaj, ar fi şi cea mai facilă. De altfel, conform statisticii pe ultimul an, cei 29 de sălăjeni care s-au sinucis au ales să-şi lege funia în jurul gâtului, spre deosebire de anii precedenţi când fost înregistrate şi câteva cazuri, puţine la număr, în care s-a recurs la ingerarea de substanţe toxice ori la înec.
Îngroziţi de singurătate
Medicul sălăjean susţine că printre cauzele care îi împing pe sălăjeni să recurgă la acest gest extrem se numără: situaţia economică, singurătatea, anumite afecţiuni sau alcoolul. „Îndeosebi singurătatea şi consumul exagerat de alcool i-au determinat pe mulţi dintre aceştia să-şi ia viaţa. În ultimul an, cele mai multe cazuri de suicid au fost înregistrate în rândul persoanele cu vârste peste 50 de ani, respectiv 23 de cazuri. Opt persoane care s-au sinucis aveau între 50 şi 61 de ani, şapte între 71 şi 80 de ani, patru, între 61 şi 70 de ani şi tot patru, cu vârsta peste 80 de ani”, a explicat Liviu Oroian.
De regulă, aleg să-şi pună capăt zilelor bărbaţii. În 2013, doar trei sălăjence au recurs la acest gest. Deşi, potrivit sursei citate, nu se poate vorbi despre o anumită perioadă a anului în care aceste gesturi sunt mai frecvente, în ultimul an, nicio o lună nu a fost lipsită de astfel de evenimente. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în luna iulie, când şapte bărbaţi au renunţat la viaţă, urmată de lunile ianuarie şi august, cu câte trei astfel de situaţii.
Sălajul, în primele zece locuri pe ţară
Deşi numărul cazurilor de suicid în 2013 a fost mai mic decât în anul precedent, scăderea nu este una semnificativă, în opinia şefului Serviciului de Medicină Legală Sălaj. „În 2012, au fost 40 de astfel de cazuri, mai multe cu 11 faţă de anul 2013, iar în 2011 au fost 30. Variază de la un an la altul, însă nu se poate spune că sunt creşteri sau scăderi semnificative”, a menţionat Liviu Oroian. Medicul a mai adăugat că, într-adevăr, dacă vorbim de ultimii 15 ani, fenomenul poate fi considerat unul îngrijorător. „Erau foarte rare cazurile în care românii apelau la un astfel de gest, însă, se pare că în ultimii ani, asistăm totuşi la un fenomen îngrijorător. În special în Ardeal, numărul românilor care îşi pun capăt zilelor a crescut, fiind aproape la egalitate cu cel al maghiarilor şi s-a observat şi faptul că aleg să se spânzure. Se cunoaşte că în istoria acestei etnii, criminalii condamnaţi la moarte erau omorâţi prin spânzurare, ceea ce a făcut ca metoda să fie una dintre cele mai frecvente”, a explicat sursa citată.
De altfel, vârful ultimilor 15 ani în privinţa numărului de sinucideri a fost atins în urmă cu doi ani, când s-au înregistrat peste 3.000 de decese. În Sălaj, şi-au capăt zilelor 40 de persoane, din care 35 au ales să spânzure, doi au recurs la ingerarea de substanţe toxice, iar trei la înec. Astfel, judeţul s-a situat pe locul al IX-lea pe ţară, primele locuri fiind ocupate de Harghita, cu 33,98 de sinucideri la 100.000 de locuitori, şi Covasna, cu 30 de astfel de cazuri la 100.000 de locuitori, urmate de Giurgiu şi Tulcea.
Potrivit psihologilor, de regulă, recurg la sinucidere bărbaţii cu vârsta sub 45 de ani, motivele fiind insecuritatea socială determinată de veniturile mici sau inexistente, dezamăgirile în dragoste sau bolile incurabile. Consumul de alcool este asociat tentativelor de suicid în doar 30 la sută din cazuri. Statisticile arată că majoritatea autorilor sunt bărbaţi, în 77 la sută dintre cazuri. Grupele de vârstă cele mai expuse sunt între 21 şi 50 de ani la bărbaţi şi 21 şi 20 de ani la femei. Cel mai mare număr de sinucideri a fost înregistrat în grupa de vârstă 21-30 de ani (46,09 la sută), urmat cel înregistrat la grupa de vârsta 31-50 de ani (24,77 la sută). La celelalte grupe de vârstă incidenţa variază între 10 şi 17 procente. Cele mai multe decese prin suicid se produc în primele două zile ale săptămâni, respectiv luni şi marţi.
S-a spânzurat în podul casei
Ultimul caz de suicid În Sălaj a fost înregistrat în prima jumătate a lunii martie. Un copil în vârstă de numai 11 ani, din localitatea Derşida, a fost găsit spânzurat în podul unei locuinţe din localitate. Băiatul a fost găsit miercuri, 12 martie, iar pe cadavrul acestuia, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sălaj, nu au fost găsite urme de violenţă. Acesta a fost transportat la morga Spitalului Judeţean Sălaj, în vederea efectuării necropsiei. Potrivit primarului comunei Bobota, Aurel Sarca, părinţii băiatului nu pot explica gestul acestuia. “A fost vesel toată ziua şi s-a jucat cu ceilalţi copii. Nimic din comportamentul copilului nu a lăsat de înţeles că s-ar gândi să recurgă la un asemenea gest”, a precizat edilul. Familia, care trăieşte din ajutor social, mai are încă patru copii şi locuieşte în cartierul nou al localităţii Derşida.
