Afaceriștii sălăjeni arestați au cauzat un prejudiciu de cinci milioane de euro

După o muncă de documentare a activității infracționale care a durat mai bine de doi ani, în data de 28 martie, sub coordonarea procurorilor din cadrul DIICOT Sălaj, ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Sălaj şi Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj au efectuat un număr de 33 de percheziţii pe raza județelor Sălaj, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Dolj, Prahova, Constanţa și a municipiului Bucureşti la mai multe persoane suspecte de săvârşirea infracţiunilor de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat. Prejudiciul cauzat este în sumă de aproximativ cinci milioane euro. Cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare au fost ridicate de la locuinţele suspecţilor facturi fiscale, documente contabile, mijloace de stocare a datelor informatice, diferite sume de bani în euro şi în lei, ştampile ale unor societăţi comerciale folosite de suspecţi pentru activitatea de inducere în eroare, înscrisuri, instrumente de plată. După efectuarea percheziţiilor, un număr de 25 persoane au fost conduse la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Sălaj în vederea audierii acestora. În data de 30 martie, Tribunalul Sălaj a dispus, la cererea procurorilor, luarea măsurii arestării preventive pentru 30 de zile a inculpaţilor: Nicoară Pavel, Chira Sebastian Dacian, Galiș Ioan, Huluban Ioan, Dejeu Gheorghe Dorel, Boer Vasile Valer, Boita Emil, Biriș Gavril și Baidoc Marinel. Dintre aceștia, opt inculpați sunt din Sălaj, iar al nouălea din Satu Mare. Cercetările penale continuă în vederea probării activităţii infracţionale desfăşurate de un număr de aproximativ 33 de suspecţi.

Cine sunt afaceriștii și complicii lor
Galiș Ioan și Huluban Ioan controlează firmele de transport Eurocard 2000 și Eurocard 2007, situate la ieșire din municipiul Zalău, către Hereclean. Cei doi au mai fost anchetați, în urmă cu mai bine de zece ani, într-un dosar privind comercializarea de produse petroliere din Serbia. Dosarul a fost clasat de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Gavril Biriș, unul dintre patronii firmei de transport Ritorsa Trans din Șimleu Silvaniei, este fost consilier județean PSD și fost candidat la Senatul României în 2012, din partea PP-DD. Biriș a fost declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate, fiind acuzat că a încheiat patru contracte de prestări servicii de transport cu o instituţie subordonată Consiliului Judeţean, realizând un beneficiu de 30.512 de lei. Baidoc Marinel este fost polițist și asociat cu Gavril Biriș la firma Ritorsa Trans.
Baza rețelei de firme fantomă a fost pusă de către Nicoară Pavel, un fost polițist, din Tășnad. Acesta se ocupa de recrutarea boschetarilor pe care-i făcea administratori de firmă și îi folosea ulterior pentru semnarea în alb a documentelor necesare ingineriilor financiare.

Cum funcționa ”caracatița” firmelor fantomă
Totul a pornit de la un control al organelor fiscale desfășurat în 2012, la o firmă care aparține unuia dintre liderii grupării infracționale, și o sesizare către DIICOT. Procurorii au stabilit că, începând cu anul 2010, au funcţionat mai multe societăţi ce aveau un comportament tip fantomă, acestea fiind folosite de către alte societăţi pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat, sumele de bani obţinute în urma activităţilor de evaziune fiscală şi delapidare intrând în posesia administratorilor societăţilor beneficiare care controlau şi societăţile „fantomă”. ”O caracteristică a grupului infracţional organizat este racolarea persoanelor fără adăpost, a unor persoane cu o stare materială precară, care, în schimbul unor sume modice de 100 sau 200 de lei, erau de acord să devină administratori ai acestor societăţi comerciale „fantomă”. Unii dintre aceştia, după efectuarea controalelor de către organele fiscale, au fost sancţionaţi fără să aibă cunoștință însă despre fraudele fiscale desfăşurate cu ajutorul acestor societăţi de către liderii grupării de crimă organizată. Astfel, aceste persoane erau transportate de către liderii grupării în municipiul Zalău, respectiv la notarul public, la Oficiul Registrului Comerţului, la diferite unităţi bancare, unde semnau actele de cesiune, de deschidere de conturi, ulterior actele societăţii fiind preluate de către membrii grupării, inclusiv cardurile bancare şi codurile PIN aferente”, a declarat procurorul Dan Bubuiug. De asemenea, aceste persoane fără adăpost erau obligate să semneze chitanţe şi facturi fiscale în alb, contracte de prestări servicii, contracte de vânzare cumpărare, împuterniciri, acestea fiind folosite ulterior pentru desfăşurarea unor activităţi economice fictive, respectiv achiziţionarea de bunuri, prestări servicii sau vânzarea unor bunuri.
Un exemplu elocvent este preluarea unei societăţi comerciale de către o persoană fără adăpost din oraşul Tăşnad, județul Satu Mare, care trăia într-un garaj în acest oraş, fără apă curentă şi electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în sumă de 127 de lei. După semnarea actelor de cesiune şi eliberarea documentelor bancare unul dintre liderii grupării a ridicat de la o unitate bancară cardul bancar întocmit pe numele persoanei fără adăpost, precum şi codul PIN. În perioada desfăşurării activităţii infracţionale pe această societate într-o singură lună liderii grupului de crimă organizată au derulat sume de zeci de mii de euro.
Pentru loialitatea cu care conducea fictiv șase firme fantomă, un bucureștean a fost cadorisit de către afeceriștii sălăjeni cu un bolid BMW X6, în valoare de aproximativ 60.000 de euro, autoturism cu care s-a prezentat de altfel la audieri.

Cesionau societățile către amărâți din Ungaria
După controlul organelor fiscale, pentru a ascunde activitatea infracţională desfăşurată, una dintre societățile fantomă a fost cedată tot unei persoane fără adăpost din oraşul Debrecen, Ungaria. Una dintre persoanele cercetate spunea că ”toţi suntem patroni şi avem datorii de miliarde şi nicun leu în buzunar”. De altfel, când activităţile firmelor fantomă au luat amploare şi au intrat în vizorul autorităţilor fiscale, liderii din spatele societăţilor cu activitate economică, prin folosirea persoanelor care apar în documentele firmelor, fac demersuri pentru cesiunea părţilor sociale către alte persoane dispuse, pentru mici favoruri, să accepte o astfel de societate, sau către cetăţeni străini, pentru a se acredita ideea că tot pasivul şi activul societăţii a fost preluat de către aceştia din urmă, alături de evidenţa contabilă a acestor societăţi, care în realitate nu exista şi în scopul de a îngreuna urmărirea penală. În acest mod cei care au folosit astfel de societăţi în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani sunt în aparență puşi la adăpost de îndreptarea urmăririi penale împotriva lor. Aşa cum rezultă din actele de control ale organelor fiscale, această metodă a funcţionat pe deplin şi, până în prezent, autorităţile fiscale, considerând că evaziunea fiscală ar fi fost săvârşită de către societăţile ,,fantomă’’. Un ultim pas în asigurarea dispariţiei acestor societăţi şi a imposibilităţii de identificare a autorilor reali ai acestor fapte este dizolvarea lor. Însă, faptele penale nu se prescriu, chiar și după radierea firmelor.

Desfăşurare impresionantă de forțe
Documentarea activității infracţionale s-a realizat cu ajutorul Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă. La acțiune au participat și Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Satu Mare, Direcţia Generală a finanţelor publice Sălaj, Brigada Mobilă de Jandarmi Cluj-Napoca și Inspectoratul Judeţean al Jandarmeriei Sălaj. Procurorii vor institui sechestru asigurator pe bunurile inculpaţilor în vederea recuperării prejudiciului. Până la finalizarea cercetărilor suspecţii beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.