Circuit turistic al caselor tradiționale în Sălaj

Alexandru Moldovan

Turiștii care vor să petreacă un sejur în cel mai pur stil ardelenesc, servind mâncăruri specifice zonei și locuind în case tradiționale cu paturi de lemn umplute cu paie și acoperite cu țoale din lână, pot încerca trei trasee din județul Sălaj ce au ca punct de pornire orașul reședință de județ Zalău și ca punct final locuințe vechi case din mediul rural, reabilitate în cadrul unui proiect de conservare a patrimoniului cultural și deschise publicului în 2014.
Cele trei case tradiționale, din localitățile Iaz, Cizer și Buciumi, au fost reabilitate în vederea conservării patrimoniului cultural și promovarea unui circuit turistic local, în cadrul proiectul „Acasă, ca demult”, implementat de Centrul de Cultură și Artă Sălaj, în parteneriat cu Centrul de Pregătire Profesională în Cultură București, cu finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). Una dintre acestea a fost nu doar reamenajată, ci și relocată. Casa, veche de o sută de ani, a fost desfăcută, bârnă cu bârnă, și apoi reconstruită în curtea lui Alexandru Bodea din satul Iaz. Cunoscută sub numele de ‘Casa Birăiții’, ea a fost construită de Lupou Dumitru (a Vilii) la începutul anilor 1900 și a fost înregistrată în Registrul Comunei Plopiș în anul 1918. Cel care a construit casa, Lupou Dumitru, a fost primar al comunei Plopiș timp de 25 de ani consecutiv, până la moartea sa în anul 1935.
“Casa este denumită Casa Birăiții deoarece, în limba maghiară, la primar i se mai spunea și birău, iar acesta decedând, oamenii îi spuneau soției văduve birăița. În anul 1944, în această casă s-a instalat comandamentul german, în jur de șase luni, format din trei ofițeri care aveau legătură telefonică cu Primăria Plopiș și cu aerodromul din Pădurea Lapiș. Ofițerii germani erau foarte politicoși. Dacă aveau nevoie de ceva, băteau la ușa gazdei și așteptau să li se deschidă. Solicitau ce aveau nevoie și plăteau pe loc. După retragerea lor, a rămas ca amintire de la ei o oală nemțească, în care s-a mai gătit peste 35 de ani. După război, în această casă au locuit foarte mulți intelectuali ce s-au perindat prin comuna Plopiș, profesori la Școala din Plopiș, doctori, ingineri”, afirmă Alexandru Bodea, actualul proprietar.
În anul 2012, Casa Birăiții din Plopiș a fost cumpărată de acesta și relocată la Iaz. În aceeași curte cu această casă se află și Muzeul etnografic din Iaz, înființat de o tânără pasionată de tradiții populare, Ligia Bodea, fiica lui Alexandru Bodea, într-o casă ce a aparținut bunicii ei. Impresionanta colecție a Muzeului de Artă Populară “Ligia Bodea” este formată din obiecte de uz gospodăresc, costume populare, lăzi de zestre, fețe de masă, perne și fețe de perne, țoale, colecție de ceramică de Zalău din anii 1850-1870, oale, porțelan din vechiul Imperiu Austro-Ungar etc. Colecția reunește obiecte tradiționale de pe Valea Barcăului, a Crișului, zona de sub Meseș (satele Cizer, Pria, Boian, Plesca, Stârciu și Horoatu Crasnei), dar și din zona Munților Zarandului.
O a doua casă inclusă în circuit este „Casa lui Fănuță” din Cizer, o casă țărănească locuibilă, ridicată în 1886 și aflată actualmente în proprietatea meșterului popular Criste Florica. A fost ridicată în 1886 și avea acoperiș de paie, până în 1922, când, după relatarea actualei proprietare, i s-a mai adăugat o cameră și locatarii “o mărs la lucru la Jimbolia pentru ciripuri (țiglă)” pentru un acoperiș nou. Casa lui Fănuță e amplasată lângă râul Crasna. În fața ei se află valea, drumul comunal, cu vedere spre dealul cu păduri de fagi, carpeni și mesteceni; în dreapta ei — șura de lemn; în spate — grădina cu porumb și fasole, pădurea de cer, tufișuri de mure și măceșe; în stânga — porumb, casa și șura vecinilor.
Casa lui Fănuță este construită din piatră de râu, lemn, pământ și țigle; e văruită cu mieriu (albastru), are herede (prispă) cu vraniță (poartă) și șoși (stâlpi) din lemn. Interiorul cuprinde trei încăperi: tărnațul (prispa), tinda și camera propriu-zisă, pardosite cu pământ bătut, murluit (lipit) cu tină. În tărnaț se intră pe două pietre, apoi se deschide vranița sau roșteiul și se trece peste o grindă groasă numită talpa casei, pe care sunt prinse rude folosite, unele la uscat rufe, altele la uscat legume sau fructe. În tindă intrăm printr-o ușă din lemn masiv și aici ne atrag atenția: o laviță pe capre de lemn, o masă cu poliță, un pat de lemn umplut cu paie, rudele pentru haine, grinzile de care se atârnă fructe uscate, struguri, leasa pentru caș, scara de urcat în pod; sub scară: cofe din lemn, oale de pământ și gozarul (fărașul) pentru scos gozol (murdăria) din casă.
În cameră, de pereți atârnă, pe sub pod, un șir de blide, căni și ulcele; pe pereți: un peretar din lână, șterguri cu șire înguste, icoane, o oglindă. Pe grinda casei se țin cărți, sâta (sita) cu tăițăi, cutia cu unelte de cusut și dohanul (tutunul); pe lavița de lângă ușă se ține oala de lut cu plante binecuvântate; pe paturi: lipideauă (cearceafuri), țoale din lână, perini lungi cu fund și pătrate; geamurile au perdele de umbră.
În casa lui Făniță se mai toarce, se îndrugă fuior de cânepă, caiere de lână, se țese la război (pânză, lipideauă, saci, fețe de masă, preșuri), se vopsesc textile cu vopsele naturale din plante, se cos și se ornează costume populare, se realizează podoabe din mărgele și muruna cu oglinzi (specifică zonei). În gospodărie se fac garduri din nuiele, se cultivă grădina fără a se folosi chimicale, se cresc orătănii (găini ouătoare și de carne, prepelițe, gâște americane) și mamifere (cai, capre, porci, iepuri), se îngrijesc pomii fructiferi, se cioplește lemnul. În gospodărie se prepară și se folosesc pentru hrană: pâinea de casă, compoturile, gemurile, murăturile, făina pentru mămăligă, fasolea, cartofii, zarzavaturile, legumele, pastele făinoase, ouăle, brânza de capră, carnea de porc, pasăre și iepure. Pentru agrement se poate folosi căruța trasă de cai.
Casa lui badea Ioan (Știrb Ioan) din Buciumi a fost construită pe banii bunicului acestuia, Știrb Simion, între anii 1928-1929. Acesta se întorsese din America și l-a angajat pe meșterul Negrean Nicolae (nașul părinților lui badea Ioan), tot din Buciumi, să-i construiască o casă nouă, pe locul vechii case. Casa este construită din lemn de gorun, adus din Dealul Porumbului și lipită cu pământ. Țiglele pentru acoperiș au fost aduse de tatăl său din Jimbolia. Fundația este din piatră. Casa are pivniță, în care țineau cada pentru curechi (varză), cartofi, mere etc.
Tărnațul (prispa), din lemn, este situat pe partea de răsărit a casei și are lungimea acesteia și lățimea de un metru. Din tărnaț, printr-o ușă de lemn, ajungem în tindă (hol) și din acesta în cele două camere ale casei. Camera din stânga are cuptor din cărămidă, funcțional și în prezent. Pe pereți sunt atârnate blide tradiționale, o oglindă mare, veche, cu rame late de lemn. Fiecare cameră are câte patru ferestre, cu structura de lemn, rămase neschimbate din 1929, paturi, masă, scaune și câte un lădoi din lemn.
Cine vine să viziteze Castrul roman de la Buciumi — sau să participe la sărbătoarea anuală “Zilele Castrului Roman” — se poate abate 50 de metri la dreapta de șoseaua principală din apropierea centrului satului, ca să vadă casa veche a lui badea Ioan și, cât mai este în viață, să se bucure de dragostea sa de oaspeți și harul său de povestitor. O a patra casă tradițională ce poate fi vizitată se află în localitatea Ciumărna, situată la circa 20 de kilometri de Zalău.
“Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj — instituție a Consiliului Județean Sălaj — îi invită pe cei interesați de zestrea tradițională a județului să viziteze patru case vechi, ce păstrează intacte elementele specifice ale locuirii din satele sălăjene de acum 80 de ani. Una dintre case se află în Ciumărna, proprietară fiind cunoscutul meșter și rapsod popular Ileana Grațiana Pop. Imobilul a fost recondiționat cu sprijinul instituției noastre. Celelalte trei case — din Iaz, Buciumi și Cizer — au fost parte a proiectului cultural “Acasă ca demult” finanțat de AFCN, un proiect derulat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Centrul de Pregătire Profesională în Cultură București. Instituția noastră face în continuare demersuri pentru identificarea, conservarea și promovarea cât mai multor case tradiționale din județul Sălaj, prin diverse programe și proiecte. Suntem încrezători că nu peste mulți ani mai mult de 10 case tradiționale vor face parte dintr-un circuit turistic cultural, alături de casele vechi care există în multe localități sălăjene, și sub forma unor muzee locale”, afirmă Daniel Săuca, manager al Centrului de Cultură și Artă Sălaj.
Casele pot fi vizitate în cadrul a trei trasee turistice propuse de organizatori, toate cu plecare din municipiul reședință de județ: Zalău — Hereclean — Vîrșolț (lac de acumulare) — Pericei (Monumentul Cepei) — Șimleu Silvaniei (Muzeul Memorial al Holocaustului, Cetatea Bathory) — Boghiș (băi termale) — Iaz (55 kilometri); Zalău — Aghireș — Meseșenii de Jos — Crasna — Horoatu Crasnei — Cizer (35 kilometri); Zalău — Treznea (localitate martir, Castelul Bay) — Bozna — Agrij — Bodia — Buciumi (26 kilometri). Mai multe informații despre casele tradiționale și traseul ce trebuie urmat pentru a ajunge la ele pot fi aflate pe site-ul Centrul de Cultură și Artă Sălaj, www.culturasalaj.ro.