Castelul Wesselenyi din Jibou, scos la vânzare pentru 1,5 milioane de euro

Moștenitoarea averii baronului Wesselenyi scoate la vânzare proprietatea din Jibou, retrocedată în natură în anul 2011 de către Curtea de Apel Cluj.
Proprietara Castelului Wesselenyi, Eva Ianicicău, a mandatat casa de avocatură Ilea&Szakacs să se ocupe de vânzarea castelului în suprafață de 2.200 de metri pătrați utili, împreună cu domeniul de 13.000 de metri pătrați. Prețul cerut de urmașii familiei Wesselenyi este de un milion și jumătate de euro. În prezent, castelul este proprietatea urmașei uneia dintre liniile familiei Wesselenyi, după ce aceasta a obținut în instanță recunoașterea calității sale moștenitor. ”Deși proprietatea, așa cum a fost confiscată de Statul Român, cuprindea și actuala Grădină Botanică, aceasta nu a fost retrocedată, la fel și cripta, din care în perioada regimului comunist localnicii au sustras materiale pe care le-au utilizat la construcția propriilor case”, ne-a declarat avocatul Bogdan Ilea.
La un moment dat, Eva Ianicicău a fost tatonată de reprezentanții Ministerului Culturii în vederea unei eventuale achiziții a imobilului, însă, din cauza birocrației, discuțiile s-au împotmolit. Reprezentanții statului nu au reușit nici să acceseze fondurile europene necesare achiziției.
Având în vedere interesul din ce în ce mai crescut al investitorilor din vestul Europei pentru investiții în domenii din Transilvania, reprezentanții casei de avocatură, mandatată să se ocupe de vânzarea domeniului, susțin că ”este foarte probabil ca în viitorul apropiat castelul să-și schimbe proprietarul, care eventual să-i redea strălucirea de odinioară”.

Autoritățile nu au bani să cumpere castelul
Vânzarea Castelului Wesselenyi nu va afecta activitatea Grădinii Botanice. ”E dreptul lor să-și vândă proprietatea. Pe noi nu ne afectează cu nimic pentru că nu avem laboratoare acolo, castelul este gol. Legat de spațiile verzi din jurului castelului, ne-am înțeles cu proprietarii să ne ocupăm noi de ele”, afirmă Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice „Vasile Fati” Jibou. Acesta mai spune că a făcut demersuri la Ministerul Educației pentru achiziționarea castelului, însă nu au fost găsite resurse financiare. ”Reprezentanții Ministerului Educației ne-au transmis că nu există în bugetul național pe anul 2014 fondurile necesare. Din evaluarea proprietarilor, prețul castelului este de 1,5 milioane de euro. Noi am făcut o evaluare, mai veche, și rezulta un preț de 500.000 de euro. Am cerut și un studiu de fezabilitate din care rezultă că este necesară o investiție de aproximativ două milioane de euro pentru reabilitarea și amenajarea castelului”, a adăugat Sicora.
Nici Primăria Jibou nu dispune de banii necesari achiziționării domeniului. ”Bugetul orașului pe tot anul este de 5,5 milioane de lei, iar prețul cerut de moștenitori este de aproape 7 milioane de lei. Vă dați seama că nu avem banii necesari. Oricum, castelul nu prezintă un interes pentru noi deoarece nu putem să îi dăm o destinație clară”, ne-a declarat Eugen Bălănean, primarul orașului Jibou.

Proprietara cere ca statul să-i renoveze castelul
Moștenitoarea castelului Wesselenyi a cerut în instanță despăgubiri de aproape 500.000 de lei, reprezentând contravaloarea degradării construcției timp de 10 ani, de la data la care a cerut restituirea în natură și până la pronunțarea sentinței definitive și irevocabile. Eva Ianicicău, prin avocații săi, a cerut despăgubirile de la mai multe instituții ale statului, considerate responsabile de degradarea castelului. Astfel, a chemat în fața judecătorilor Primăria Jibou, Grădina Botanică, Inspectoratul Școlar, Direcția de Cultură Sălaj, Liceul Teoretic ”Ion Agârbiceanu” și Clubul Copiilor Jibou. Pretențiile Evei Ianicicău au fost respinse ca nefondate, atât de judecătorii Tribunalului Sălaj, cât și de cei ai Curții de Apel Cluj. Pe 15 noiembrie 2013, Eva Ianicicău a declarat recurs la decizia Curții de Apel. Dosarul va fi judecat în continuare de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Naționalizarea a distrus o parte din palat
Castelul Wesselenyi este cel mai mare edificiu baroc din Transilvania. Construcția palatului a fost începută în anul 1779 de familia Wesselenyi Miklos. În 1785 Wesselenyi a intrat în conflict cu vecinul său din Gârbou, Johan Haller, pe care l-a atacat cu peste 500 de oameni înarmaţi. Fapta a fost condamnată de împărat şi Wesselenyi a ajuns la închisoarea din Kufstein, iar lucrările palatului au fost oprite până în 1791. Lucrările au fost reluate, după eliberarea baronului, şi în 1796 palatul a fost terminat. După naţionalizare, interiorul palatului a fost schimbat, decoraţiunile şi tâmplăria au fost îndepărtate sau modificate. Mobila, sobele, tablourile şi obiectele decorative au fost furate. Camerele palatului au devenit săli de clasă, iar clădirea a devenit școală generală, liceu, internat, casa pionierilor, muzeu şi staţiune experimentală a tinerilor naturalişti. Parcul englez a fost transformat în grădină botanică, manejul în sală de mese, iar curtea în pistă de carting.

12 Thoughts to “Castelul Wesselenyi din Jibou, scos la vânzare pentru 1,5 milioane de euro”

  1. Zălăuan

    Statul român a investit foarte mult în întreţinerea acestui castel, altfel avea soarta burgului din Gârbou.
    Moştenitorii n-au decât să-l întreţină, aşa cum l-a întreţinut şi statul român, în caz contrar să fie amendaţi !
    Ba mai auzi şi zvonuri, cum că să-l cumpere statul român. Deci după ce l-a întreţinut zeci de ani şi nu ştiu dacă nu cumva atunci când a fost naţionalizat, în perioada interbelică, nu au fost despăgubiţi proprietarii, urmaşii văd că mai au pretenţia să-l cumpere statul român.
    Întreb pe cine ştie, nu cumva la confiscare, statul român a a despăgubit proprietarii, pentru că în România capitalistă interbelică se dădeau despăgubiri.
    Să văd eu cine-l cumpără !

  2. nae ledra

    Constructia castelului a fost realizata in vremuri de restriste,oranduire sociala, in care romanii lucrau din greu pentru ca Veselleny sa aiba averi , bani pentru o viata de huzur . De ce nu s-a luat in calcul ,faptul ca acest castel a fost cladit mai cu seama , cu sudoarea romanilor, etnia cea mai numeroasa si mai ales cea mai exploatata ?!?!?!

  3. Anonim

    Proprietăți dobândite pe cale dubioasă, dacă nu cumva fraudulos, pretenții nejustificate, mai precis zis aberante de la stat, cam multe escrocherii de-astea zis juridice s-au făcut în Transilvania, cu concursul unor inepți judecători români – e bine, vă place? Dacă nu, scrieți acasă!

  4. Anonim

    Pentru Zalauan ! Daca castelul de la Garbou , Garceiu, Surduc, Nusfalau, Jibou,…. nu era confiscat de catre statul roman si in prezent era o valoare pentru proprietari, pentru patrimoniul tarii. Dealtfel statul ar trebui sa plateasca despagubire pentru felosirea acetor imobile in decursul anilor (70-80 de ani)

  5. Anti

    Statul Roman n-are decat sa plateasca despagubiri pentru 70-80 de ani.
    De la bunicul meu a fost consfiscat in vremea comunismului 60 de hectari de teren care nu se mai poate retroceda pentru ca in epoca de aur a fost construit pe el un sat intreg cu 3 biserici.
    Locuitori satului au dobandit „averile” legal, dar statul a dat / a vandut un teren care nicodata nu a fost a lui, deci e ceva normal sa plateasca despagubiri. Normal ar fi sa-mi plateasca depagubiri pt folosirea/distrugerea terenului agricol + sa-mi retrocedeze terenul.

  6. Anonim

    „Burgul” din Garbou a ajuns in starea in care se afla tocmai datorita „grijii” statului !

  7. Anonim

    Statul roman l-a intretinut si acum mostenitoarea are si pretentii.Nerusinare! A crezut ca ungurii vor veni suvoi si va castiga imens.,Ma bucur ca nu le-a reusit. Sa dea Dumnezeu sa aiba soarta celui de la Gabou!

  8. Avram

    Statul Roman a folosit acest castel timp de 50 de ani, fara sa plateasca vre-un leu. Deci eu zic , ca …. chiria pt 50 de ani, adica 600 de luni ar fi c-am marisor si legal.

  9. eu

    Conform recensamantului din 1870 in Jibou traiau 1524 de personae, din care de religie reformata 1151, romano-catolici 56, citez ,, catolici romani 271”, etc. Unde era majoritatea romana despre care s-a vorbit mai sus?

  10. Petre

    În primul rând nu ştiu de unde a apărut această moştenitoare dubioasă, pentru că jibouanii n-ar trebui să fie atât de uituci şi să-şi amintească de faptul ca soţia şi fetele lui Wesselenyi au parăsit România prin 1956 după ce au fost obligate de activiştii comunişti să lucreze într-o croitorie „să-şi câştige pâinea”. Castelul a fost confiscat de stat după 1945. Un unchi al meu Aurel Hale zis „Bencu” de pe strada Românilor a fost paznic de vânatoare la Wesselenyi, iar acesta (groful) i-a scris din America vreo 25 de ani, în fiecare an de Crăciun şi de Paşti. Bencu era un tip super, avea puşcă de la 12 ani, dar era analfabet şi mă ruga să-i citesc scrisorile de la groful. Distracţia era că acestea erau scrise în ungureşte, iar eu nu ştiam ungureşte, aşa că Bencu, deşi era analfabet era singurul care înţelegea scrisoarea de la Weşelenyi. Cât despre retrocedare, e clar că s-a făcut cui n-avea dreptul.

    1. Andrei

      Andrei
      Draga Petre, inteleg ca nu stii ungureste dar domnul Bencu nu traducea si tie ce ii citeai ? Poate te lamureai cu arborele genealogic, dar ar fi fost de ajuns sa il intrebi pe domnul Bencu cum se numea Groful sau cel putin daca citeai numele expeditorului nu scriai prostii aici. Corect ar fi sa citesti putina istirie inainte de a face afirmatii hazardate.

Leave a Comment