Buna ziua si bine ati revenit in minunata noastra campanie electorala! Astazi, pentru a va usura intelegerea mecanismelor propagandei, va batem la cap cu cateva teorii. Si pentru ca, teoretic, propaganda este o componenta esentiala a campaniei electorale. Ce este propaganda? Iata o intrebare la care s-au dat mai multe raspunsuri. Pentru McLuhan, „limba materna este propaganda”. Pentru Volkoff, „propaganda, chiar inselatoare, nu este dezinformare”. In schimb, pentru Doru Pop, „Termenul (propaganda – n.m.) construit in timpul Contra – Reformei ca mijloc de raspandire a dogmelor Bisericii Catolice (in 1622 Vaticanul infiinteaza Sacra Congregatio de Propaganda Fide) si-a castigat treptat o conotatie negativa, fiind adeseori asociat cu minciuna institutionalizata, manipularea, razboiul psihologic sau dominarea ideologica. In cele din urma, la inceputul anilor 30, odata cu dezvoltarea noilor mijloace informative electronice, notiunea a dobandit o dimensiune radical «imbunatatita», mai ales prin contributia marxism-leninismului. Intr-un mediu saturat informational, propaganda isi propune dezinformarea, inducerea unor «virusi» interpretativi in ansamblul organismului comunicational”. Conform autorului citat, principalele forme de propaganda tin „de finalitatea ideologica urmarita”. „O structura propagandistica spre agitatie, iar cealalta spre integrare. Caracterul agitational este specific propagandei de tip comunist, iar cel integrational isi propune pasivizarea, amortirea publicului. Asemeni magiei medievale, exista o propaganda «alba», ce identifica sursa si mesajul, care se transmite si se recepteaza cu constiinta clara a distinctiei dintre noi (cei buni) si ei (cei rai) si poate fi atribuita ambelor regimuri politice, celui democratic si celui autoritar-totalitar”. In schimb, „propaganda «neagra» isi propune sa raspandeasca si sa genereze informatii false, sa modifice realitatea, si este orientata spre denaturarea adevarului, spre contorsionarea adevarului. Intre acestea se afla propaganda «gri», menita in parte sa creeze false impresii, pornind de la o oarecare identificare a surselor”. Autorii manualului „Mass-media”, citandu-l pe Hitler, „un geniu al propagandei” („Propaganda nu are nimic comun cu adevarul”; „Propaganda trebuie sa se adreseze maselor”; „Propaganda trebuie sa se concentreze doar asupra catorva puncte care sa fie respectate la nesfarsit”) considera ca propaganda este una dintre cele mai folosite metode de realizare a controlului informational. In fine, pentru J. Ellul, ca o propaganda sa fie eficienta, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: propaganda trebuie sa actioneze in cadrul atitudinilor preexistente, utilizandu-le pentru a le modifica treptat; propaganda nu poate rasturna cursul normal al unei societati; propaganda nu trebuie sa fie doar e etalonare a ideilor, ci trebuie sa prezinte idei referitoare la fapte; propaganda are nevoie de timp, continuitate si durabilitate; trebuie sa tina cont de limitele datorate influentelor din afara grupului supus „bombardamentului” mediatic; propaganda trebuie sa aiba in vedere imprevizibilitatea reactiilor directe ale persoanelor „bombardate”, in functie de cultura, pregatire si alti factori sociali. Sunt curios daca aceste teorii – si altele de acest fel – se vor aplica in Salaj, in campania electorala pentru alegerile locale 2012.
