Startul campaniei electorale a fost, evident, fructificat de candidatii salajeni in cursa pentru fotoliile de la judet si de la administratiile locale. Afisele au rasarit peste tot cu scopul de a scoate ochii alegatorului, de a-i imprima pe retina cel mai valoros competitor. Colorate, mari si late, pe tot felul de suporturi, de hartie, sonore, ori video, reclamele celor care vor sa se impuna in fata salajenilor au navalit din nou in cotidian.
Publicitatea niciunuia dintre candidati nu are de ce sa surprinda, pentru ca preludiul pre-electoral, in opinia majoritatii politicienilor, cantareste extrem de mult in atingerea tintei propuse. Admitem cu totii acest demers ca pe o normalitate si totusi, ne intrebam cum ar fi viata noatra fara atata tam-tam. Spun a noastra, dar si a lor. Ce nevoie avem noi, pana la urma, de atata zarva, instrumentata la atatea… tambale? Cei care au stat pana acum in caldutele fotolii nu ar trebui sa creada in aceasta propaganda, pentru ca unica maniera de a se fi facut cunoscuti a fost derularea si finalizarea obiectivelor si investitiilor in cei patru ani de mandat. Acest lucru ar fi trebuit sa constituie cea mai buna carte de vizita, cea mai credibila promovare in competitia cu ceilalti candidati. Ori, daca cineva mai are nevoie de vorbe, de slava suplimentara, dupa ani de munca in fruntea unei comunitati, ar putea ridica unele semne de intrebare, dand de inteles ca nici ei insisi nu sunt convinsi de ceea ce au facut.
Pe de alta parte, candidatul care vine din anonimat, are nevoie de promovare, dar si in cazul lui, totul este goana dupa vant. Alergatorul, despre care nimeni nu a auzit si nu a convins in domeniul in care a activat pana acum, are sanse infime, sa nu zic zero, de a strange voturi. Probabilitatea ca acestia doar sa incurce socotelile altora, fie sa intre subtil in subconstientul electoratului pentru viitoare alegeri nu poate fi exclusa. Dar un astfel de compromis, facut pe bani, fie si particulari, nu-si are justificarea tocmai acum, pe timp de criza. Fondurile pradate pe afise, bannere, pixuri, flori, brichete, pungi ori te miri ce, de oameni cu sanse nule la locale, puteau fi utilizate in cu totul alte scopuri, cel putin social-caritabile. In aceste coordonate, un chibzuit viitor politician, chiar daca acum nu ar fi avut nicio alternativa la fotoliile mult ravnite, ar fi reusit sa-si… astearna pentru alegerile din 2016.
Din pacate, romanul se viseaza cu boii la caruta de cum calca in colbul drumului, este grabit, precum cei mai multi oameni de afaceri, sa ajunga in top. Din neant, direct in varful piramidei. Din pacate, novicii care reusesc, cei care pot inlatura un candidat cu vechi state de plata din fotoliul oficial, mizeaza doar pe saturatia prostimii. Acestia sunt convinsi ca lumea ii va agreea pentru simplul fapt ca s-a saturat de fostul si va spune, ajunge cat a furat. Socoteala proaspatului candidat va fi pana la urma descalificata de propiile-i neputinte si mediocritati in care s-a tavalit si pana acum, iar electoratul va plati tributul, asa cum deja s-a obisnuit s-o faca, de peste 20 de ani. C-asa-i hora la romani. Oricum, nu conteaza, sa cante muzica!
