Peste o sută de firme ţepuite de un grup infracţional cu rădăcini în Sălaj

Doar trei dintre ce unsprezece inculpaţi pe numele cărora procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Biroul Teritorial Sălaj au formulat propuneri de arestare preventivă îşi vor petrece următoarele 29 de zile după gratii, au decis, marţi, magistraţii Tribunalului Sălaj.
În acelaşi dosar, Tribunalul Sălaj a interzis altor patru inculpaţi să părăsească ţară, în timp ce pentru două persoane, care se sustrag urmăririi penale şi pentru care procurorii au solicitat arestarea în lipsă, termenul de judecată a fost fixat pentru 27 ianuarie. În cazul celorlalţi doi bărbaţi aduşi în faţa instanţei cu aceeaşi propunere, magistraţii au respins varianta arestării.
Toţi cei unsprezece sunt membri ai unei reţele infracţionale care a ţepuit în ultimii şase ani peste 100 de firme din întreaga ţară şi sunt acuzaţi de către procurorii DIICOT Sălaj de înşelăciune în convenţii şi constituire de grup infracţional organizat.

Grup infracţional cu structură piramidală
Potrivit informaţiilor furnizate de către Dan Buduşan, procurorul şef al DIICOT Sălaj, gruparea infracţională a fost constituită în 2007 şi acţiona pe raza judeţelor Sălaj, Satu Mare, Bihor, Maramureş şi Covasna, având ca obiect săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. Fiecare dintre membrii grupului îşi avea rolul bine determinat, primind în compensaţie o cotă parte din sumele obţinute în urma desfăşurării activităţilor infracţionale. Grupul infracţional avea o structură de tip piramidal, în cadrul căreia s-au detaşat ca lideri cei trei bărbaţi arestaţi – C.C.T., O.D. şi M.D., toţi trei din municipiul Zalău.
„Această grupare s-a constituit şi a acţionat pe mai multe paliere. O primă categorie erau cei care erau folosiţi, de regulă, în schimbul unor sume mici de bani sau altor favoruri pentru a deveni asociaţi şi/sau administratori într-o societate ce urma să fie folosită în săvârşirea faptelor de către o altă categorie din spatele lor. O a doua categorie erau cei din spatele unor asemenea societăţi, care le foloseau în realitate, fie în mod direct, fie prin interpuşi în activităţile de înşelăciune pe care urmau să le săvârşească. Desigur că această distincţie nu era una absolută, fiind situaţii în care persoanele aparţinând celor două categorii desfăşurau activităţi pe ambele paliere”, a explicat procurorul de caz Dan Bubuiug.
Astfel, C.C.T. coordona, în majoritatea situaţiilor, întreaga activitate de înşelare pe tot firul ei, mergând de la găsirea unor societăţi ori a unor persoane care în schimbul unor servicii materiale insignifiante acceptau să devină asociat şi administrator, calitate în care să ridice instrumente de plată şi să le predea inculpaţilor care intrau în contact direct cu părţile vătămate, găsirea de clienţi unde să vândă imediat marfa la preţuri foarte mici. O.D. îndeplinea, în principiu, acelaşi gen de activităţi, însă, spre deosebire de C.C.T., care de cele mai multe ori nu intra în contact cu părţile vătămate, el se prezenta sub diferite forme în contact direct cu părţile vătămate.

Înşelăciunile au înflorit pe fondul cererii de pe piaţa neagră
Gruparea a funcţionat şi s-a dezvoltat şi datorită cererii de pe piaţa neagră a unor produse comerciale la preţ mult mai mic decât valoarea reală. În acest context s-au cristalizat în cadrul grupării şi alte categorii, printre care depozitari ai produselor obţinute prin înşelăciune, cumpărători, intermediari, vânzători şi transportatori de bunuri achiziţionate prin înşelăciune. Fără aceste din urmă categorii şi, în special, fără cumpărătorii de produse noi la jumătate din preţul existent pe piaţă, astfel de înşelăciuni nu ar fi luat o atât de mare amploare, susţin procurorii. De altfel, mai spun aceştia, de cele mai multe ori, înşelăciunile se săvârşeau la cerere sau pe bază de comandă.
În circuitul de la cumpărător până la beneficiarul direct se întocmeau documente fictive, pe de o parte, pentru a demonstra caracterul real al afacerilor societăţii folosite la înşelăciune şi buna credinţă a acesteia în raporturile cu vânzătorul, iar pe de alta, pentru a crea aparenţa de cumpărător de bună credinţă a beneficiarului acestor bunuri, factura fiind făcută la valoarea reală, deşi se plata era doar pe jumătate.

Cuprom, ţepuită cu 100.000 de euro
Prin aceste mecanisme, membrii reţelei au reuşit să falimenteze numeroşi comercianţi de bună-credinţă, printre care se numără şi societatea Rimat Cons din Cehu Silvaniei, al cărei obiect de activitate era comerţul cu materiale de construcţii. Cea mai mare ţeapă a luat-o societatea Cuprom, de la care inculpaţii au „cumpărat” cupru în valoare de 100.000 de euro, însă nu l-au mai achitat niciodată. În lista firmelor înşelate cu sume importante regăsim o societate din Baia Mare, ţepuită cu 170.000 de lei şi o alta din Cluj, prejudiciată cu 150.000 de lei.
Societăţile folosite de către inculpaţi nu au desfăşurat nici un fel de activitate productivă sau comercială reală. Acestea au fost înfiinţate pe numele unor oameni ai străzii sau preluate doar în scopul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi evaziune fiscală, acesta din urmă sub forma complicităţii prin eliberarea de facturi pentru a crea cheltuieli fictive la diferite societăţi cu activitate economică.
Potrivit lui Buduşan, membrii grupării achiziţionau produse în cantităţi foarte mari – 10-20 de tone de fier beton, 10-15 tone de ciment, var, gresie, cărămidă, centrale termice, ţeavă de cupru, maşini de găurit , motocositoare, anvelope, îngrăşăminte chimice, calculatoare, camere video, boilere, cazane de apă caldă, hidrofoare, generatoare de curent, truse de scule – de la mai multe depozite din judeţele Sălaj, Cluj, Satu Mare, Bihor, Maramureş, Braşov ori Prahova, plătindu-se cu diferite file CEC sau bilete la ordin, fără a avea acoperirea necesară. Ulterior, marfa era vândută la jumătate de preţ unor alţi membri ai grupului, proprietari de depozite, care, la rândul lor, le vindeau pe piaţa neagră la aproximativ 50 la sută din valoarea reală a bunurilor.
Prejudiciului cauzat prin activitatea învinuiţilor a fost estimat la aproximativ 600.000 de euro, până în prezent fiind identificate 50 de părţi vătămate. Procurorii DIICOT Sălaj susţin, însă, că numărul firmelor ţepuite este mult mai mare, depăşind 100.

20 de percheziţii, 30 de audiaţi
În 20 ianuarie, sub coordonarea procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Sălaj, ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Sălaj şi Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj au efectuat un număr de 20 de percheziţii pe raza judeţelor Sălaj, Covasna, Maramureş, Satu Mare, la mai mulţi membrii ai grupului de crimă organizată în vederea documentării activităţii infracţionale desfăşurate de către aceştia. Cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare au fost ridicate de la locuinţele învinuiţilor facturi fiscale, documente contabile, mijloace de stocare a datelor informatice, diferite sume de bani în euro şi în lei (40.000 euro), ştampile ale unor societăţi comerciale folosite de învinuiţi pentru activitatea de inducere în eroare, înscrisuri, instrumente de plată. După efectuarea percheziţiilor un număr de 30 persoane au fost conduse la sediul DIICOT Sălaj în vederea audierii lor. Ulterior, faţă de doi învinuiţi s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara, iar alţi nouă au fost reţinuţi pentru 24 de ore, ulterior fiind prezentaţi Tribunalului Sălaj cu propunere de arestare preventivă pentru înşelăciune în convenţii şi constituire de grup infracţional organizat.
Pentru cele două infracţiuni, Codul Penal prevede pedepse cuprinse între 10 şi 20 de ani de închisoare.