Aproape 9.000 de ovine, vreo 700 de bovine, circa 1.000 de porci, 100 de cai, 400 de caprine şi în jur de 2.000 de găini. Cam aşa arată structura şeptelului cu care se „laudă” municipiul reşedinţă de judeţ în anul de graţie 2014, potrivit Planului local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat în cadrul primei şedinţe ordinare din acest a Consiliului Local (CL) Zalău.
Situaţia este cu atât mai interesantă cu cât în urmă cu şase ani, printr-o hotărâre de consiliul local, municipalitatea a interzis cetăţenilor să mai crească animale în intravilanul Zalăului, introducând chiar amenzi de până la 1.000 de lei pentru cei care nu se conformează. Autorităţile susţineau că o astfel de măsură este esenţială pentru reducerea focarelor de infecţie, a mirosurilor neplăcute şi a poluării. În plus, spuneau edilii, cetăţenii trebuie să înţeleagă că în mediul urban, convieţuirea obligă la respect reciproc.
Paradoxul a fost subliniat şi de către consilierul PDL, Adrian Margin, care a atras atenţia reprezentanţilor Primăriei Zalău că inventarul prezentat în Planul amintit nu este deloc actual, motiv pentru care se impune o reinventariere a şeptelului. De asemenea, Margin le-a amintit colegilor săi din CL Zalău despre interdicţia introdusă în 2007, dar care, în opinia sa, nu este pusă în aplicare.
În replică, Gheorghe Morar, şeful Serviciului Fond Funciar, Registru Agricol şi Agricultură din cadrul Primăriei Zalău, a explicat că datele provin din Registrul Agricol, care se completează pe baza declaraţiilor făcute de proprietarii de animale domestice. „Ca să avem date actuale, este nevoie de un regensământ agricol, demers care necesită nu doar bani, ci şi personal”, a mai spus Morar.
La rândul său, primarul Radu Căpîlnaşiu a ţinut să precizeze că după aprobarea acestui Plan vor fi efectuate verificări în teren.
Zootehnia înfloreşte în Zalău
