Scutul anti-flasneta

Inca nu imi este clar de cine si de ce anume ne apara scutul anti-racheta american dar e sigur ca a mai redus din galagia produsa de o flasneta politica. Flasneta este un nevinovat instrument muzical portativ, asemanator cu o orga mica, actionat prin intermediul unei manivele. Flasneta politica este un fel de moara stricata care turuie fara rost spre amagirea eventualului electorat, spre intimidarea justitiei sau a ANAF-ului si are comanda tot prin manivela. Flasneta politica nu este un instrument nevinovat de lupta politica. Ea se declanseaza cand omul-flasneta se simte vinovat si incearca sa mute in plan global sau trans-atlantic o problema de la Turceni si Rovinari.

Habar nu am si nici nu cred ca presedintele PSD Victor Ponta are o problema penala in afacerea Sova-Turceni-Rovinari. Apararea dumnealor va merge indubitabil pe principiul „prost nu este cel care cere, prost este cel care da”. Interesant ar fi, totusi, ca luni de zile domnul Ponta a atacat vehement neregulile de la Turceni dar numai dupa ce prietenul sau, senatorul PSD Dan Sova, a pierdut contractul cu complexul energetic. Cumva, incepem sa vedem hotii doar atunci cand fura ce era al nostru? De acord, atunci cand vorbim de persoane fizice anonime, dar nu este valabil atunci cand discutam despre bugetul unei companii se stat. Ce mi se pare la fel de interesant este ca oamenii acestia par foarte inteligenti si competenti insa nu stiu sa faca bani din afaceri cu firme private. Aceleasi personalitati politice care fac afaceri cu statul plang de mila celor multi si dependenti de stat. Mai mult, se bazeaza pe votul lor pentru a ajunge la putere si, implicit, pentru a controla statul si bugetele. Ma intreb, pe buna dreptate, ce pot face cand chiar reusesc sa ajunga la putere daca pot filtra bani de la stat cat timp se afla in opozitie? Este perfect adevarat ca PSD și PNL “fura” mai putin decat PDL. Un partid aflat la putere isi sprijina sponsorii si oamenii proprii prin contracte. Pe cat posibil, este de acceptat ca bareaza accesul adversarului politic la resurse. Cu tot barajul unii reusesc. Atunci, cetatenii ar trebui sa dea jos PDL-ul ca sa afle cat de mult poate “fura” USL-ul cand va avea puterea sau ar trebui, nemultumiti fiind, sa caute a treia cale?

Pare o dilema pentru un popor de natangi, nu pentru noi, dar nici nu parem a fi complet straini de ea.

Trecand peste diversiunea Rovinari-Washington, ma intreb ce satisfactie poate avea un lider politic patriot atunci cand spera ca Romania va fi umilita pentru ca presedintele ei s-ar fi deplasat in Statele Unite ale Americii fara a se intalni cu presedintele american? Asta a sperat Ponta aproape trei zile! Ca va putea rade de Traian Basescu pentru ca nu s-a intalnit cu Barack Obama. Ce dovada de infantilism politic! Si ce dovada ca in sinea lui stie ca nu va juca niciodata in politica de la acel nivel. Pentru ca, daca stii ca vei ajunge candva presedinte sau prim-ministru, nu faci glume cu cafea si cu scutul anti-racheta sau cu politica externa a statului pe care il vei reprezenta. Imberbul stie, probabil, ca a fost o solutie de avarie in propriul partid, o gaselnita a altora care nu pot iesi in fata fiind compromisi, dar atunci in ce situatie se afla liberalii? Ce constructie politica au facut si cu cine? Membrii PNL din tara stiu cu cine au facut alianta USL? Stiu pentru cine rabda ei umilinta de a face campanie electorala cot la cot cu incompatibilii socialisti? Din cauza lui Ponta ei trebuie acum sa incaseze si gafa acestuia. Delegatia Romaniei s-a intalnit la Washington cu cele mai puternice persoane din conducerea Statelor Unite: Barack Obama, Joe Biden si Hillary Clinton si a avut loc semnarea acordului pentru scutul anti-racheta. Un fapt absolut normal s-a transformat intr-o infrangere pentru niste Gica-contra bagatori de bete-n roatele tarii.

Atunci sa fie intamplator faptul ca domnul Ponta si domnul Antonescu, de cand au fost alesi presedinti de partide, nu au avut nicio intalnire cu vreun lider european sau mondial in afara de liderul socialistilor europeni? Dupa atatia ani de burghezie, capitalism si curse de cai or fi stiind si liderii respectivi sa nu parieze pe un cal mort.

Leave a Comment