Motto: „Nu vom accepta încorporarea Ţinutului Secuiesc sau a regiunii Partium în schimbul Legii minorităţilor. Nici nu acceptăm să discutăm despre cele două proiecte în acelaşi timp. Sunt două teme şi proiecte total diferite, care, în anumite puncte, se pot întâlni, în privinţa drepturilor minorităţilor, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, iunie 2011.
Transilvania, a grăit, cu ceva vreme în urmă, „micul Goebbels” Vasile Dâncu, este „o victimă a centralismului de dreapta”. Dacă centralismul actual e de dreapta, iar cel de pe vremea PSD, de stânga, putem spune că România este o fostă victimă a centralismului de stânga, actuală victimă a centralismului de dreapta. Ideologul PSD, fost lider al organizaţiei judeţene Cluj, fost lider al defunctului Grup de la Cluj, actualmente profesor şi parlamentar, s-a re-lansat, la un moment dat, anul acesta, în politică printr-o strategie scoasă strategic de la naftalină, intitutală „Transilvania comunităţilor puternice într-o Românie europeană”. De e să-l credem pe autorul cărţii „Politica inutilă”, strategia asta s-a vrut „un nou proiect politic, şi nu ne gândim doar la reforma internă. Prin proiectul nostru vrem să construim ceea ce e acum nevoie, o cultură de stânga. Credem că societatea transilvană are un puternic spirit comunitar. Oamenii pot să se organizeze şi singuri.
Vom merge mai mult pe programe locale de guvernare. Tradiţia noastră social-democrată poate fi un izvor de inspiraţie pentru a construi o Românie europeană. Normal, Mircea Geoană, preşedintele PSD, a apreciat strategia, reproşându-şi, faţă de „Grupul de la Cluj”, că nu a avut „destulă sensibilitate la mândria şi orgoliul ardelenilor. Hai, na! După discursul lui Dâncu de la Cluj, cum a mai scris presa, a fost mai reţinut: „Sigur, un pic de antimiticism dă bine aici!”; „trebuie să avem un proiect şi mai ambiţios decât acesta, unul la nivel naţional”.
Ce-a mai spus Vasile Dâncu? “Dacă ne-am supărat de câteva ori pe bucureşteni nu a fost din orgoliu, ci din demnitate ardeleană”; “Dacă am atentat la idolul unora, criticându-l pe Ion Iliescu, n-a fost pentru că am vrut să-i rănesc, ci pentru că ţin la libertatea mea”; “M-am uitat pe lista celor 100 de mari români, primul ardelean apare pe locul 28 şi este Ghiţă Mureşan. (…) După Ghiţă Mureşan, dar mai jos urmează Maniu, Hossu, Cioran, pentru ca Lucian Blaga să fie doar pe locul 47, surclasat de Mădălina Manole dar deasupra lui Bulă care e pe locul 49. Eu continui să cred că putem să schimbăm lumea”.
Nu ştiu ce mai spune Vasile Dâncu acum, „de pe margine”. Cred însă că despre „demnitatea ardeleană” ar merita să mai povestim. Destul de probabil, nu în logica „M-am săturat de România” şi a naţionalismelor isterice de tot felul. Oare va avea Transilvania o identitate specifică în Europa Regiunilor?…
Septembrie 2008
