1 la sută, salvarea României

Guvernul a aprobat hotărârea prin care stabileşte aplicarea metodelor indirecte pentru verificarea situaţiei fiscale a persoanelor fizice. Acestea vor fi folosite în vederea impozitării veniturilor din surse neidentificate. De anul acesta statul va verifica persoanele cu venituri foarte mari şi le va impozita cu 16 la sută veniturile nedeclarate de natură necunoscută, estimate prin metode de control indirect.

Autorităţile au în vedere impozitarea diferenţei existente între veniturile declarate şi situaţia fiscală personală, stabilită pe baza metodelor indirecte de control, metoda cheltuielilor efective, metoda fluxurilor financiare şi metoda patrimonială, urmărindu-se discrepanţele între venituri şi cheltuieli şi elementele de creştere de avere, în condiţiile inexistenţei unor venituri corespunzătoare declarate Fiscului.

Finanţiştii susţin că impozitarea cu 16 la sută va fi aplicată doar dacă diferenţa între situaţia fiscală personală şi veniturile declarate este mai mare de 10 la sută şi se spală pe mâini justificând că aceste metode indirecte de control sunt utilizate în foarte multe state din UE şi în SUA. România s-ar fi inspirat, în acest demers, din experienţa Fiscului american, unde 1 la sută din persoanele cele mai bogate asigură 40 la sută din încasările din impozitul pe venit.

Dar cum România este ţara tuturor imposibilităţilor, o astfel de legislaţie va fi cu siguranţă aplicată pe dos (nu ar fi o surpriză) şi acel unu la sută cu care se mândresc americanii, la noi va fi ocolit. Acel unu la sută al românilor este o tagmă protejată, din varii motive, din varii subordonări, încrengături şi înrudiri.

Dacă o astfel de hotărâre s-ar aplica pe bune, efectele ei i-ar afecta nu doar pe cei din opoziţie, ci şi pe cei ce sunt la ciolan. Dar suntem convinşi că nu va fi aşa şi s-o spunem pe cea dreaptă, că cei ce formează la noi unu-doi la sută, fie de stânga, fie de dreapta, nu vor fi…văzuţi. Aşa e la noi. Controalele şi amenzile curg peste cei mici, peste sărmanii care au nereguli de câteva sute de lei, în timp ce greii lumii româneşti schimbă doar amabilităţi cu cei care …se fac că-i controlează.

Nu credem că guvernanţii noştri şi-ar fi putut imagina că astfel de venituri mari le pot colecta de la amărâţii din popor, pe care i-au subjugat şi până acum. Oare ce venituri ar trebui să facă omul de rând ca să atragă atenţia copoilor şi detectorilor de fraude? Cele din munca cinstită în străinătate, ori din micul negoţ al legumelor, produselor lactate sau din vânzarea mălaiului din coştei? Cu certitudine, dacă la aşa ceva cred domniile lor că se vor limita, amarnic se înşală, căci prea mulţi gologani nu vor reuşi să strângă de la săraci la bugetul statului şi iar vor trebui să inventeze ceva. Asta până la alegerile de anul viitor, când senini şi nevinovaţi vor veni din nou să cerşească voturi. Pentru ei, nu pentru noi.

Leave a Comment