O nouă carte semnată de cunoscutul cercetător Augustin Mocanu a apărut la editura „Caiete Silvane”, în colecţia Ethnos, cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj. Este vorba de al doilea volum al cărţii „Cultură populară tradiţională”, primul a apărut în 2009 la aceeaşi editură, care cuprinde studii, articole, recenzii, referinţe critice. Printre cei care au scris despre Augustin Mocanu se numără: Pamfil Bilţiu, Viorel Mureşan, Iordan Datcu, Ileana Petrean-Păuşan, Emi Trif, Grigorie M. Croitoru, precum şi Ion Taloş. „Se întâmplă destul de rar ca un om să fie dăruit cu mai multe vocaţii în aceeaşi măsură. Augustin Mocanu e unul dintre acei fericiţi. Vocaţia de scriitor (nuvelă, poezie, reportaj) s-a bucurat de aprecierea criticii, care l-a apropiat de unii dintre marii noştri scriitori (Bogza, Coşbuc, Arghezi). Dar vocaţia în care şi-a dovedit deplinătatea talentului şi pe care o cunosc cel mai bine a fost cercetarea folclorului”, spunea Ion Taloş.Augustin Mocan s-a născut în 12 septembrie 1932 în Boju, judeţul Cluj, a absolvit Şcoala Normală de Băieţi din Cluj (1953) şi Facultatea de Filologie a Universităţii „Victor Babeş” (1957), unde s-a remarcat prin solide cunoştinţe şi prin curaj civic. A fost numit profesor de limba şi literatura română în Cehu Silvaniei, unde timp de 40 de ani, până la pensionare, cu o scurtă întrerupere, a fost, pe rând, profesor, director adjunct şi director al liceului din localitate. A condus câţiva ani Cenaclul „Lyceum” şi a pornit editarea revistei dactilografiate omonime, în 1971, ca profesor la Liceul de cultură generală din Cehu Silvaniei. În 1971, Ministerul Educaţiei Naţionale i-a acordat Titlul Profesor evidenţiat pentru activitatea multiplă desfăşurată de-a lungul anilor. S-a implicat în activitatea administrativă a oraşului. A fost deputat local în mai multe legislaturi şi a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte cu probleme de sănătate, învăţământ şi cultură în cadrul Consiliul orăşenesc Cehu Silvaniei.
Mocan a cercetat diferite aspecte ale culturii populare tradiţionale mai ales din aria Codru – Valea Sălajului, ce se regăsesc în cărţile scrise şi publicate: „Pe cel deal cu dorurile – folclor poetic din judeţele Maramureş şi Sălaj”, Zalău, 2001, „Folclor din Ţara Silvaniei”, Zalău, 2004, „Floare de Rai” – antologie de poezie populară de dragoste – Zalău, 2004, Boju – 790 de ani. Eseu geografic, social-istoric şi etnofolcloric, Bucureşti – Slobozia, 2005, Colinda „Fata de maior”. Corpus de texte, ediţia I, Zalău, 2006; ediţia a II-a revăzută şi adăugată, Slobozia, 2007, Folclor poetic. Antologie din aria Codru – Valea Sălajului, Zalău, 2007, Epică populară în versuri. Balade şi colinde-balade din zonele Codrului şi Sălajului.Corpus de texte poetice (în colaborare cu P. Bilţiu), Baia Mare, 2007, „Nadiş – 620 de ani. File dintr-o monografie”, Baia Mare, 2007, Colinde mioritice din zonele Codrului şi Sălajului. Corpus de texte poetice, Baia Mare, 2008, Nume de persoane în judeţul Ialomiţa, Slobozia, 2009, „La fântâna lină”. Colinde străvechi din Câmpia Soarelui (în colaborare cu Cristian Obrejan), Slobozia, 2009, Cultură populară tradiţională, I, 2009, II, 2012, Zalău, Negru Roşu Negru [creaţii literare originale], Slobozia, 2010, „Mult mă-ntreabă inima”. Antologie a cântecelor de dragoste şi dor din aria Sălaj – Codru, Zalău, 2010, Boju – 800 de ani (1214 – 2014), Cluj-Napoca, 2011, Colinde româneşti. Texte poetice din zonele Sălajului şi Codrului, Zalău, 2011, Folclor literar din zona Codrului, Texte extrase din Memoria Ethnologica, (în colaborare cu Ştefan Mariş), Baia Mare, 2011, Cultură populară tradiţională II, „Frânturi de memorie” – materiale privind antropologia socială şi culturală – Slobozia, 2013, Folclor literar din vechiul judeţ Sălaj, Slobozia, 2013. Numele său apare, de asemenea, în Oameni de seamă ai Sălajului, Zalău, 2006 şi în Sălaj – Oameni şi opere, Zalău, 2011.
