– interviu cu inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sălaj, colonel Vasile Bocea –
Cu o vastă activitate profesională în structura Jandarmeriei sălăjene, Vasile Bocea a ocupat pe rând funcţiile de locţiitor, respectiv ofiţer în statul major al Batalionului de Jandarmi Zalău, şef de stat major al Comandamentului de Jandarmi al judeţului Sălaj şi prim adjunct al inspectorului şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sălaj. Interimar la conducerea unităţii timp de un an şi două săptămâni, colonelul Bocea a preluat oficial comanda Inspectoratului în urmă cu aproximativ patru ani.
Reporter: Care au fost primele comenzi date la preluarea conducerii Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sălaj? Au fost necesare unele schimbări?
Vasile Bocea: Respectarea ordinii şi disciplinei militare, obiectivism în aprecierea subordonaţilor şi respectarea legislaţiei în îndeplinirea misiunilor. Nu pot să spun ca a fost nevoie de schimbări, eu am făcut parte din echipa managerială încă din anul 2002, ocupând funcţia de prim adjunct al inspectorului şef.
Rep.: Care este gradul de uzură al echipamentelor jandarmilor sălăjeni?
V. B.: Jandarmii au dotarea necesară îndeplinirii misiunilor specifice Inspectoratului. Probleme sunt la achiziţionarea ţinutei, întrucât nu au fost achitate integral sumele destinate acestui scop. De asemenea, probleme sunt şi în ceea ce priveşte dotarea cu mijloace auto. Numărul celor existente reprezintă doar 30 la sută din necesar, ceea ce îngreunează, într-un fel, îndeplinirea misiunilor.
Rep.: În prezent, din perspectiva dumneavoastră, pentru îmbunătăţirea activităţii instituţiei, ce măsuri ar fi necesare?
V.B.: Nu se impun schimbări majore la nivelul inspectoratului, lucrăm şi ne axăm, în special, pe respectarea legalităţii în îndeplinirea misiunilor şi modul de acţiune în relaţia cu cetăţenii. Jandarmii trebuie să fie un exemplu, atât prin modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile funcţionale, cât şi prin comportamentul de care trebuie să dea dovadă în societate.
Rep.: Unde se antrenează jandarmii care participă la diverse misiuni speciale? Există o sală specială în cadrul Inspectoratului ?
V. B.: Efectivele de jandarmi se antrenează la o sală de sport a unui liceu din municipiul Zalău. Cu sprijinul asociaţiei sportive a unităţii, punem accent pe pregătirerea fizică, lucrăm la perfecţionarea procedeelor de autoapărare, precum şi alte exerciţii executate individual sau în grup pentru rezolvarea sau aplanarea diferitelor situaţii, care s-ar putea ivi în timpul misiunilor. La sediul unităţii există o sală de forţă funcţională, dar nu face faţă necesităţilor. Efectivele angrenate în misiuni execută antrenament zilnic, două ore. Ar fi necesară o sală de antrenamente, gen “sală de sport” în care să se poată antrena toate structurile MAI din judeţ, cu atribuţii în domeniul ordinii publice.
Rep.: Cum este organizată Jandarmeria sălăjeană, în câte structuri?
V.B.: La nivelul judeţului există o singură structură de jandarmi. Într-adevăr, sunt opt judeţe în ţară unde pe lângă Inspectoratele de Jandarmi Judeţene sunt constituite Grupări Mobile de Jandarmi, acestea având competenţă teritorială în judeţele limitrofe. De exemplu, Gruparea Mobilă de Jandarmi Cluj-Napoca, care acţionează şi desfăşoară misiuni în sprijinul jandarmilor din judeţele Cluj, Sălaj, Bihor, Maramureş şi Satu-Mare.
Rep.: În ce situaţie poate folosi un jandarm bastonul? Care este obiectivul cel mai greu de păzit?
V.B.: Există trei situaţii în care jandarmii pot sau sunt îndreptăţiţi să folosească bastonul de cauciuc, şi anume ca mijloc de apărare pentru pararea loviturilor agresorului, ca mijloc de intimidare a elementelor turbulente sau recalcitrante, urmărindu-se încetarea acţiunii elementelor agresive şi ultima situaţie, ca mijloc de atac, prin aplicarea de lovituri agresorului, în scopul de a-l obliga să elibereze victima, să lase din mână obiectul folosit la atac ori să înceteze acţiunea. În cazul mai multor agresori, primele lovituri se vor aplica celui mai periculos. Este interzisă folosirea bastonului împotriva femeilor cu semne vădite de sarcină, a invalizilor, copiilor sau în sediul subunităţii de jandarmi, cu excepţia cazului când au loc acţiuni violente sau în grup, care pun în pericol viaţa jandarmilor sau a altor persoane, ori există pericolul distrugerii de bunuri materiale importante.
Toate obiectivele la care asigurăm paza şi protecţia sunt importante şi le acordăm atenţia cuvenită.
Rep.: Pasionat de istoria instituţiei pe care o reprezentaţi, aţi căutat, personal, în arhivele disponibile date despre începuturile jandarmeriei în Sălaj. Cu ce probleme se confruntau comandanţii de atunci?
V.B.: Da. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1994 când, cu sprijinul „Direcţiei Judeţene a Arhivelor”, am realizat un istoric al Jandarmeriei Sălăjene şi am identificat toţi comandanţii de la înfiinţare( 07.04.1919), până la desfiinţare, în anul 1949. Cele mai mari probleme cu care se confruntau comandanţii erau cele legate de dotarea materială. De exemplu, am descoperit că transmiterea rapoartelor către eşaloanele superioare se făcea scris pe cărţile poştale primite de la familiile soldaţilor jandarmi – nu aveau mijloace de mobilitate, de comunicare rapidă şi nu dispuneau de o bază de date pentru cunoaşterea situaţiei operative.
Rep.: Care zone ale judeţului sunt considerate cu o infracţionalitate ridicată şi ce înseamnă acest aspect (multe furturi, tâlhării, etc)?
V.B.: Din punct de vedere al asigurării ordinii publice ca misiune de bază a jandarmeriei nu putem spune că ar fi o zonă mai deosebită din punct de vedere al infracţionalităţii. Pe linia menţinerii ordinii publice participăm sub coordonarea poliţiei la menţinerea unui climat optim de ordine şi siguranţă publică, atât în mediul urban cât şi în cel rural. În îndeplinirea acestor misiuni, putem spune că cea mai des întâlnită infracţiune cu care ne confruntăm este cea de furt.
Rep.: Care sunt zonele mai puţin periculoase ale judeţului?
V.B.: Nu putem vorbi de o zonă mai mult sau mai puţin periculoasă. Acordăm atenţia necesară tuturor zonelor din judeţ şi răspundem la toate solicitările cetăţenilor pe linia ordinii şi siguranţei publice, dar şi în situaţii de urgenţă civilă, dacă se impune acest lucru.
Rep.: Care sunt campaniile desfăşurate de IJJ Sălaj în ultimii ani şi care a fost scopul acestora?
V.B.: Printre ultimele campanii desfăşurate de jandarmii sălăjeni, aş aminti campaniile – de donare de sânge – „Întinde o mână! Salvează o viaţă! Donează sânge!”, de ecologizare, campanii de prevenire şi informare în instituţiile de învăţământ preuniversitar, precum şi cele umanitare, de ajutorare a unor copii din centre sociale. Scopul acestor campanii a fost atât ajutorarea unor persoane sau categorii de persoane, precum şi informarea populaţiei, a societăţii civile cu privire la atribuţiile legale, a preocupărilor curente şi de perspectivă ale Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sălaj.
