Învăţătorul şi agricultorul

Alexandru Lăpuşan

Unul din principiile de bază ale pedagogiei spune că nu există elevi incapabili de asimilare cunoştinţe, ci mai degrabă instructori care nu reuşesc să-şi adapteze metodele la nivelul şi capacitatea percepţiei acestora. Randamentul şcolar a fost demonstrat, de câţiva ani, la examenul de bacalaureat. Dezastrul i-a determinat pe mai marii politicii, după un circ care a înfierat mai mult îndrăzneala demonstraţiei decât nivelul catastrofal al învăţământului, să nu facă o analiză şi-n legătură cu învăţământul superior. Asta ne-ar fi aruncat din orice analiză a pretenţiilor noastre europene. Decăderea învăţământului românesc este o realitate care nu poate fi acoperită de cele câteva cazuri ale unor elite pentru care, de cele mai multe ori, statul nu a făcut nimic. În oricare analiză a cauzelor, culpa instructorului nu a putut fi eliminată./// Vom încerca o analiză a evoluţiei echipei naţionale de fotbal, folosind acelaşi soft. Doliu naţional după înfrângerea din primul meci de baraj cu Grecia! Reacţii critice dar şi un dram de speranţă pentru partida retur. Cu excepţia antrenorului Piţurcă. Cine este Piţurcă şi care a fost evoluţia echipei naţionale în perioada lui de mandat? Păi Piţi nu ar fi prins un post de antrenor la nici o echipa din lumea civilizată dintr-un singur motiv: nu are calităţile necesare unui instructor. Un om care a rostogolit barbutul până la epuizare, trişorul (poker) din filmuleţe de pe YouTube, omul care nu-şi recunoaşte odrasla decât după mare vrajbă în instanţă nu are cum sa fie compatibil cu analistul competent al soluţiilor sau variantelor de joc. Naţionala a prestat un joc (de o buna bucată de vreme) total haotic, neadecvat la adversar şi la avantajele comparative ale jucătorilor noştri. Faptul ca nu a ştiut să determine cel puţin două vedete ale fotbalului (Chivu şi Mutu) să se integreze în echipă arată lacune incompatibile cu postul ocupat. Oare marii antrenori ai lumii nu au şi ei probleme cu vedetele din echipele lor? Oare relaţia cu Messi, Abramovici, Ronaldo, etc o fi chiar aşa o poveste fluierată sau acolo pentru a-şi atinge obiectivele, antrenorul are ceva mai multă ’’dotare tehnică’’ decât cel al naţionalei din vremurile lui Mitică Dragomir? Când scriu acest material meciul retur (de pe Naţional Arena) nu este încă jucat. Evident că şi-n fotbal minuni se pot întâmpla. De aici însă şi până la a avea o echipă care să nu coboare sub un anumit standard şi care să poată face o figură frumoasă în cazul unei calificări (pe care evident ne-o dorim) ne mai trebuie şi un antrenor/ instructor cu nişte calităţi şi studii certificate. Managementul grupului, managementul conflictelor, psihologia fotbalistului dacă le-ai învăţat doar din cărţi de poker este greu să nu le aplici ca şi la masa de joc. Iar rolul antrenorului în formarea unei echipe de fotbal este definitoriu./// Curios pentru unii, vom trece de la profesorii din şcoli şi antrenorii de fotbal la agricultorul din România. Acesta are o vârstă, o anumită cultură şi educaţie. În anii dinainte, pentru simplificare şi mai ales pentru efect electoral, agricultorul primea cupoane, îngrăşăminte, seminţe sau bani. Uneori chiar fără să facă nici măcar o cerere. Politica agricolă actuală este direcţionată în mod deosebit către susţinerea micului producător, asocierea acestora, fermele de familie, atragerea tinerilor în activităţi agricole şi către problemele de mediu. Diferenţele între oferta de programe şi cele calificate/ implementate va reprezenta diferenţa dintre ce ar fi trebuit să înţeleagă agricultorul şi ce a înţeles el efectiv. Pentru ca diferenţa să fie mică sau chiar să nu existe de loc, trebuiesc impuse condiţii pe care agricultorii să le poată satisface şi, de asemenea, trebuiesc instructori care să transmită informaţia (consultanţă, ghidul solicitantului, proceduri de contractare, implementare, decontare, etc) pe înţelesul lor. Ca la şcoală!