Sala „Dialoguri europene” a Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului (CCAJ) Sălaj va găzdui marţi, 5 noiembrie, de la ora 17, dezbaterea „Fadrusz János – un destin legat de Transilvania. 110 ani de la moartea sculptorului”. Evenimentul este organizat de CCAJ Sălaj, grupul „Amintiri despre Zalău” şi Foto Travel.
Potrivit organizatorilor, cei prezenţi la dezbaterea privind viaţa şi opera sculptorului Fadrusz János, de al cărui nume se leagă două dintre cele mai deosebite grupuri statuare din Transilvania, cel al ilustrului rege al Ungariei – Matei Corvin care domină centrul oraşului Cluj-Napoca şi cel al baronului Wesselényi Miklós din centrul Zalăului, vor putea lua parte la o serie de activităţi care fac parte din programul dezbaterii. Este vorba despre o expoziţie de fotografii şi cărţi poştale vechi, din colecţia proprie – Daniel Mureşan; expoziţie de fotografie – Matyas Mirel; prelegeri susţinute de profesorul László László – „Relaţia lui Fadrusz cu Zalăul” şi „Prezentarea Albumului memorial dedicat festivităţii de dezvelire în Zalău a statuii baronului Wesselényi Miklós”; Györfi – Deák György – „Urmaşii lui Corela” şi „Traducerea versurilor de pe monumentul Turul”; Lakó Éva – „Un monument distrus – Turul” şi Sepsi Iosif – „Considerente artistice asupra sculpturii lui Fadrusz János”.
Din activitatea sculptorului
Fadrusz János este considerat de critica de specialitate unul dintre cei mai de seamă sculptori din secolul XVIII-IX care a lăsat amprenta asupra aspectului urban a oraşelor transilvănene Zalău şi Cluj-Napoca. De numele lui se leagă două grupuri statuare reprezentative în Transilvania, cel al regelui Ungariei – Matei Corvin din Cluj- Napoca şi cel al baronului Wesselényi Miklós din municipul Zalău. Sculptorul Fadrusz János s-a născut în 2 septembrie 1858 la Bratislava într-o familie modestă şi încă din copilărie şi-a manifestat talentul pentru sculptură, talent ce avea să şi-l dezvolte ulterior în timpul studiilor la Academia de Arte Plastice din Viena în anii 1886-1891. Opera de absolvire a fost „Crucifixul”, mai multe copii ale acestuia fiind răspândite prin lume.Una dintre acestea se găseşte în biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca. În cariera sa, sculptorul a executat o mulţime de statui şi monumente, iar o mare parte dintre acestea pot fi admirate la muzeele din Bratislava şi Budapesta. Dintre acestea amintim: „Soldat şi Aristocrat” – realizat în anul 1892, bustul lui „Károly Neiszidler” realizat în anul 1888; statuia „Săracul Lazăr” realizată în anul 1890, statuia „Apollo şi Cupidon” – realizată în anul 1891şi portretul lui Franz Lisz realizat în anul 1890.
